Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rînduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii complicate, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
Vlad Ţepeş (1431-1476), cunoscut şi sub numele Dracula sau Vlad Draculea, a domnit în Ţara Românească în anii 1448, 1456-1462 şi în 1476. Alături de Ştefan cel Mare, a cărui domnie s-a întins pe parcursul a 47 de ani (1457-1504), a fost principalul exponent al luptei antiotomane din a doua jumătate a secolului al XV-lea.
Conflictul dintre cei doi nu este subliniat în izvoarele moldave, dar sînt mai multe referiri la el în cronicile străine. Legătura foarte dură dintre cei doi domnitori apare menţionată într-un document deţinut de Vatican, care nu a fost făcut public pînă nu demult.
Istoricul Vasile Lupaşcu (Tîrgovişte) a scos recent la lumină acest manuscris scris de episcopul Niccolo de Modrussa, un trimis special al Papei Pius al II-lea, ce a fost însărcinat cu anchetarea lui Vlad Ţepeş după ce a fost arestat de Matei Corvin. „Niccolo a stat de vorbă şi cu oştenii români, care au spus numai lucruri bune despre domnitor. I-au reliefat vitejia, faptul că nu a fost ajutat de către regele maghiar, faptul că Ştefan cel Mare a atacat Cetatea Chiliei, care aparţinea Ţării Româneşti. Şi aceste lucruri au fost reliefate de călugăr, dar tenta principală a fost denigrarea lui Vlad Ţepeş, pentru că Papa Pius al II-lea, iniţiatorul unei cruciade antiotomane, a văzut în Ţepeş un domnitor ortodox şi l-a învinuit de numeroasele crime pe care acesta le-ar fi săvîrşit: trageri în ţeapă, ucideri de femei, de prunci, lucruri ce contrazic alte povestiri despre Vlad Ţepeş”, a menţionat istoricul într-un interviu pentru „Adevărul”.
Vlad Ţepeş a fost fiul legitim a lui Vlad Dracul şi al uneia dintre fiicele lui Alexandru cel Bun, femeie de rang înalt din familia Muşatinilor. Fiind copil legitim din această legătură, a fost văr direct cu Ştefan cel Mare. Izvoarele spun că cei doi au copilărit împreună.
De ce folositi numele de Tara Romineasca? Denumirea oficiala atunci era Valahia, iar pe acele vremuri rumin -insemna iobag (taran fara de drepturi). "Tara Romineasca'" era denumirea populara, taraneasca, al Munteniei.
Adăuga comentariu