De ce se amînă procesul de judecată în cazul lui Șor

Ion Munteanu

La începutul lunii aprilie, Curtea de Apel Cahul va începe audierile privind cazul omului de afaceri cu reputație dubioasă, primarul orașului Orhei, Ilan Șor, condamnat pentru fraude financiare de milioane de dolari.

Timp de șase luni de la pronunțarea sentinței de condamnare, dosarul penal a fost blocat în instanța de judecată de prim nivel. Încă de cîteva luni a fost nevoie pentru a fi găsiți judecătorii care își vor da acordul de a participa la acest proces. Experții consideră că situația cu tergiversarea cazului de rezonanță arată cel puțin ciudat și dă motive de suspiciuni.

Cazul lui Șor, mai simplu decît al lui Filat și al lui Platon

În iunie 2017, Ilan Șor a fost găsit vinovat de spălare de bani, de înșelăciune și abuz de încredere. Procurorii au cerut 19 ani de închisoare, invocînd faptul că «grupul lui Șor» a cauzat Băncii de Economii daune de mai multe miliarde de dolari ca urmare a activității ilicite. Judecătoria Buiucani l-a condamnat la șapte ani și jumătate de privațiune de libertate în închisoare de tip semiînchis. Verdictul nu este final, fiind în proces la instanța de apel. Verdictul a fost atacat atît de Procuratură, care consideră că pedeapsa este prea blîndă, cît și de avocații lui Șor, care insistă ca clientul lor să fie achitat.

La Curtea de Apel Chișinău dosarul penal a parvenit după șase luni de blocaj în instanța de judecată de prim nivel, la 15 ianuarie 2018. Motivul oficial invocat enunțat a fost traducerea în limba rusă, la solicitarea avocaților lui Șor. Judecătorii și procurorii susțin că nu există nimic ieșit din comun în această situație. „Atenția publicului a fost atrasă de această problemă, care, de fapt, este comună pentru instanțele de judecată. Dacă ne familiarizăm cu datele statistice privind traducerile în alte cazuri, devine clar că cazul lui Șor a fost tradus și transferat într-o instanță superioară destul de rapid”, menționează șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

Experții însă remarcă larga rezonanță publică pe care o are dosarul penal și circumstanțe legate de acesta, considerînd că, în acest caz, instituțiile statului ar trebui să fie mai operative. Președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, menționează că este vorba de un dosar penal pornit încă în anul 2015, adică înainte să fi fost inițiate cazurile fostului prim-ministru Vladimir Filat sau cel al omului de afaceri Veaceslav Platon. „Totuși, în aceste cazuri inițiate mai tîrziu, au fost deja pronunțate sentințele finale. Cazul lui Șor poate fi considerat relativ simplu, deoarece el a pledat vinovat, dar acesta este tergiversat de instanțele judecătorești”, spune Gribincea.

La Curtea de Apel Chișinău a fost deja stabilită data primei audieri – 16 februarie. Dar nici pînă astăzi nu au reușit să desfășoare măcar o ședință. Judecătorii, unii după alții, au refuzat să examineze cauza penală, declarîndu-și autorecuzarea. Astfel, s-au schimbat trei componențe ale instanței, după care a fost ridicată întrebarea privind transferarea dosarului penal la o altă instanță de judecată.

Seria de autorecuzări ale judecătorilor

Rezolvarea cererilor de transmitere a cauzelor penale ține, conform legii, de competența Curții Supreme de Justiție (CSJ), al cărei verdict nu se supune căilor de atac. Articolul 46 din Codul de procedură civilă permite CSJ-ului să transfere o cauză penală din jurisdicția unei instanțe de judecată de a cărei competență este, în altă instanță de același nivel. Însă numai în cazul cînd astfel examinarea cazului va beneficia de o analiză mai obiectivă, mai rapidă și mai completă, dar și pentru a fi asigurată desfășurarea normală a procesului. Președintele instanței sau una dintre părți poate iniția această procedură. Acest lucru se întîmplă, de regulă, în situațiile cînd niciuna dintre instanțele judecătorești în care trebuie să fie examinat cazul nu poate face acest lucru.

La 9 februarie, CSJ a luat decizia de a transfera examinarea cazului penal la Cahul, la cererea președintelui Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, care consideră că acest pas este necesar pentru asigurarea echidistanței instanței de judecată. El s-a referit la faptul că Lilia Balan, soția lui Iulian Balan, unul dintre avocații acuzatului, conduce Secretariatul administrației capitalei și oferă asistență organizațională și administrativă instanței, conform obligațiunilor sale de serviciu. Potrivit lui Pleșca, dacă cazul nu va fi transferat, pot apărea îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorilor.

Un alt argument este legat de faptul că, în cadrul Colegiului penal al Curții de Apel din Chișinău, nu a rămas, practic, niciun judecător care ar putea examina cazul lui Șor. Colegiul este compus din șapte judecători, din fiecare făcînd parte cîte trei slujitori ai lui Themis. În total, din Colegiul penal fac parte 21 de judecători. Dintre aceștia, șase nu pot să-l judece pe Șor, deoarece au exercitat controlul legal asupra legalității deciziilor de a-i fi aplicate măsuri preventive.

Alți șase judecători au luat parte la procesele de judecată în care au figurat Filat și Platon. Ei, de asemenea, nu au posibilitatea de a-l judeca pe primarul orașului Orhei, deoarece aceste cazuri sînt legate între ele, Șor fiind principalul martor în aceste cazuri de urmărire penală. În plus, trei judecători se ocupă zilnic de cazurile de aplicare și anulare a măsurilor represive, iar patru s-au autorecuzat, refuzînd să examineze cazul lui Șor. Este vorba despre Silvia Vrabii, Xenofon Ulianovschi, Oxana Robu și Igor Mînăscurtă.

Nu demult, dosarul penal a fost transferat de la Chișinău la Cahul: pentru acest lucru sînt prevăzute cinci zile de la data deciziei CSJ. Începerea ședințelor de judecată în cazul lui Șor, după cum se menționează pe site-ul oficial al Curții de Apel Cahul, este programată pentru 2 aprilie. Pentru examinarea cauzei penale a fost constituită o comisie de judecători formată din: Vitalie Movilă (președintele Comitetului de judecată), Evgheni Dvurecenschi și Nina Veleva. Toți sînt judecători cu stagiu, a căror experiență de muncă în sistem variază de la 10 pînă la 14 ani.

În ultimii ani, Curtea de Apel Cahul a figurat rar în povesti scandaloase cu subtext politic. Cel mai de rezonanță a fost cazul primarului Taracliei, Serghei Filipov, care a fost acuzat de tăierea neautorizată a 26 de arbuști de tuia, ulterior fiind găsit nevinovat de către Judecătoria Taraclia. Curtea de Apel Cahul a anulat acest verdict, prescriindu-i o amendă mare, primarul fiind suspendat din funcție pentru doi ani. Acest caz a generat mai multe critici, inclusiv din partea ambasadorului SUA în Republica Moldova, James Pettit, a ambasadorul Bulgariei în Moldova, Piotr Vîlov, precum și din partea fostului șef al Delegației UE Pirkka Tapiola. Acesta din urmă a spus despre caz că ar fi ”motivat politic” și și-a exprimat dezamăgirea în această privință. Ulterior, CSJ l-a achitat pe Serghei Filipov.

Există motive de suspiciuni

Unii experți consideră că motivele pentru care a fost transferată examinarea cazului lui Șor la Cahul sînt ambigui. În opinia lor, astfel, persoanele cointeresate încearcă să reducă nivelul interesului public pentru audieri, cazul aflîndu-se în centrul atenției atît în țară, cît și în străinătate. Pentru majoritatea surselor mass-media este mult mai dificil să ajungă la ședințele de judecată de la Cahul decît la cele din capitală. În consecință, apar oportunități suplimentare de reducere a presiunii din partea societății. În plus, acum organizațiilor obștești și partidelor politice care organizează, în mod regulat, pichete, cerînd arestarea și pedepsirea lui Șor, le va fi mai dificil să organizeze noi acțiuni de protest.

Potrivit lui Vladislav Gribincea, în cazul lui Șor societatea are anumite motive pentru suspiciuni. El consideră că, prin astfel de acțiuni, întreprinse recent, toate eforturile de creștere a încrederii în justiție sînt subminate. Juristul reamintește că aproape 60 de judecători lucrează la Curtea de Apel Chișinău, dintre care numai 21 se specializează pe cauze penale.

„În Moldova este răspîndită practica în care cazurile penale pot fi transferate judecătorilor care examinează alte tipuri de cazuri. Conducerea Curții de Apel Chișinău nu a oferit niciun fel de explicații în acest sens. Este cunoscut faptul că doi dintre judecătorii din Colegiul penal ar fi putut examina cazul lui Șor și nu este clar de ce nu a fost ales încă un judecător, de exemplu, din Colegiul civil care ar fi corespuns criteriilor. În plus, motivele de care se conduce CSJ nu sînt răspîndite, practic, în Europa. Nu este admis să fie examinată exact aceeași problemă, un caz penal similar însă este posibil. În caz contrar, ne putem pomeni în situația cînd la curțile de apel nu vor rămîne judecători capabili să examineze astfel de cazuri”, menționează președintele Centrului de Resurse Juridice.

Politicienii așteaptă rezultatele anchetei

Reprezentanții Partidului Democrat au remarcat, în repetate rînduri, că așteaptă verdictul instanței de apel care trebuie să examineze cazul lui Șor. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, comentînd publicarea recentă a rezumatului celui de-al doilea Raport „Kroll”, a declarat: „Acest raport a arătat clar că Ilan Șor și companiile pe care le-a condus sînt principalii beneficiari de pe urma fraudei bancare din Republica Moldova”. Potrivit spuselor lui, a venit rîndul Curții de Apel să se pronunțe asupra acuzațiilor aduse lui Șor.

„Oricine a citit Raportul «Kroll», înțelege că Ilan Șor și companiile sale sînt principalii figuranți și beneficiari ai fraudei bancare. Judecata de primă instanță a emis deja verdictul de vinovat în cazul lui Ilan Șor. Acum a venit rîndul Curții de Apel. După aceasta decizia instanței va intra în vigoare și, desigur, vinovații vor fi trași la răspundere”, a declarat Candu.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în cadrul uneia dintre conferințele sale online, a declarat că Șor și alți implicați în furtul miliardului trebuie pedepsiți conform legii, potrivit gravității faptelor comise. Totodată, potrivit lui, trebuie folosite toate pîrghiile prevăzute de lege, inclusiv confiscarea activelor, bunurilor mobile și imobile, pentru returnarea banilor furați la buget.

Președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a vorbit, în repetate rînduri, despre necesitatea de a-i aduce în fața justiției pe responsabilii pentru furtul de bani de la Banca de Economii. La una dintre conferințele de presă, el a salutat încercările de a afla adevăratele detalii ale cazului și și-a exprimat speranța că acest caz va fi investigat pînă la capăt. „Toți figuranții cazului, indiferent de funcțiile pe care le ocupă, ar trebui trași la răspundere penală”, a declarat Voronin. Concomitent, liderul PCRM se abține întotdeauna să evalueze rolul concret al lui Șor în furtul miliardului.

„Motivul poate fi mult mai profund”

Ministrul Justiției, Alexandru Tănase, spune că autorecuzările judecătorilor sînt firești în condițiile circumstanțelor obiective, care nu le permit să examineze cazul lui Șor. Invocînd postul său actual, el nu consideră că poate să comenteze dosarele penale aflate pe rol în instanța de judecată. Totodată, ministrul are, de asemenea, întrebări cu privire la termenele examinării cazului. „În acest caz judecătorii trebuie într-adevăr să dea dovadă de operativitate și să finalizeze procesul început. Atîta timp cît există un caz de rezonanță, acesta trebuie să fie prioritar”, a declarat recent Tănase.

După o serie de autorecuzări ale judecătorilor și scandalul iscat în legătură cu transferarea judecării cauzei penale la Cahul, în Moldova au început discuțiile referitoare la faptul că judecătorilor le este frică să participe la examinarea cazurilor delicate din punct de vedere politic. Experții pun sub semnul întrebării nivelul de independență al sistemului judiciar și menționează că cei aflați în slujba justiției nu pentru prima oară refuză să examineze astfel de cazuri. De o serie de autorecuzări au fost însoțite și procesele penale împotriva lui Vladimir Filat, a lui Veaceslav Platon, dar și o serie de alte cazuri în care au fost exprimate opinii cu privire la existența componentei politice.

„Judecătorii și-au dat seama, la un moment dat, că se pot pomeni că fac parte dintr-un joc politic și că s-ar putea să-i resimtă consecințele. Eu nu cred că vorbim despre simple autorecuzări ale judecătorilor, motivul poate fi mult mai profund. În ceea ce privește situația cu dosarul penal al lui Șor, este necesar să clarificăm de ce întreaga componență a Curții de Apel Chișinău a refuzat să examineze acest caz. În această privință există multe întrebări”, consideră secretarul de presă al Partidului Liberal Democrat, Ion Terguță.

De asemenea, mulți menționează că situația din jurul cazului lui Șor reprezintă, în esență, folosirea unor mecanisme legitime pentru prelungirea termenului de ședere al inculpatului în libertate, nefiind exclusă achitarea lui ulterioară. Primarul de Orhei a fost arestat pe data de 22 iunie 2016, fiind deținut la Izolatorul de Detenție Provizorie (IDP), timp de o lună și jumătate, după care a fost transferat în arest la domiciliu. După pronunțarea verdictului însă, instanța de judecată de prim nivel a dispus eliberarea lui Șor din custodie, deoarece, conform legii, arestul nu poate dura mai mult de un an. Din această cauză, judecătorii nu au putut extinde măsura de constrîngere și l-au plasat pe omul de afaceri sub control judiciar pînă la adoptarea verdictului final. Adică Șor ar putea ajunge după gratii doar după pronunțarea verdictului de către Curtea de Apel, în cazul în care aceasta va susține acuzarea.