Cum au gestionat spitalele banii pentru COVID. Ce nereguli au fost înregistrate

Compania Națională de Asigurări în Medicină a efectuat anul trecut mai multe vizite inopinate la instituțiile medicale din țară, cu scopul de a vedea cum au fost gestionați banii alocați pentru tratarea pacienților cu infecția COVID.

Echipele de evaluare au găsit diverse situații – erori de raportare, lipsa de documente confirmative chiar și dovezi că banii primiți de la Companie au fost cheltuiți în alte scopuri decît tratarea pacientului. Rapoartele nu au fost făcute publice, acestea au fost prezentate redacției Sănătate INFO numai după o solicitare oficială în acest sens.

Una dintre instituțiile evaluate a fost Spitalul Municipal „Sfînta Treime”. Echipa de evaluare de la CNAM avea rolul de a verifica utilizarea resurselor din FAOAM în cadrul subdivizunii Primiri Urgențe COVID 19 în perioada ianuarie-august 2021. Pentru anul 2021, CNAM și Spitalul Municipal „Sfînta Treime” au semnat un contract, modificat ulterior prin nouă contracte adiționale, în valoare totală de 392.000.000 de lei, dintre care peste 386.000.000 au fost destinați serviciilor spitalicești, inclusiv pentru Subdiviziunea Primiri Urgențe din cadrul MOLDEXPO. Pentru aceasta din urmă, finanțarea a fost de aproape 23.000.000 de lei, suma fiind acordată după criteriul „buget global”.

Echipa de evaluare avea scopul de a verifica corectitudinea bugetelor folosite, în baza prevederilor contractului semnat între CNAM și administrația Sfînta Treime. Aceasta din urmă se obliga să prezinte dovezi privind volumul de servicii medicale acordat, dar și facturi fiscale sau orice documente confirmative privind cheltuielile de hrană pentru pacienții internați, indiferent de statutul lor de asigurat. Conform raportului de evaluare, administrația nu a prezentat niciun fel de acte, justificînd că „nu a ținut separat evidența cheltutielilor ce țin de subdiviziunea nominalizată”. Cu alte cuvinte, administrația nu deținea documente justificative privind serviciile acordate în cadrul Spitalului Municipal „Sfînta Treime” și serviciile acordate în cadrul Centrului COVID de la MOLDEXPO, gestionat de aceeași instituție. Astfel, instituția medicală a încălcat punctul 3.1 al Contractului de acordare a asistenței medicale, semnat cu CNAM.

Aceasta nu este singura încălcare semnalată în raport. Auditul a mai stabilit că din banii din asigurări au fost plătite salariile angajaților din cadrul Centrului Municipal de vaccinare – în total peste 670.000 de lei. Utilizarea banilor din asigurări pentru acest scop nu este legală, contrar prevederilor contractului dintre cele două părți. Conform raportului, administrația spitalului a fost obligată să restituie această sumă.

Neregulie au continuat și etapa de evaluare a serviciilor acordate în Terapie Intensivă. Echipa de evaluare avea rolul de a confirma volumul real de servicii acordate în Terapie Intensivă pentru pacienții COVID, mai exact dacă zilele-pat ocupate de facto în ATI corespund zilelor pe care „Sfînta Treime” le-a raportat la CNAM pentru finanțare. De menționat că administrația a raportat peste 2,4 milioane de lei cheltuieli pentru TI din cadrul MOLDEXPO. Și de această dată, Spitalul Sfînta Treime nu a putut să prezinte echipei de evaluare documente justificative. Acestea au început să se „piardă” cu fiecare lună tot mai mult. Pentru cinci luni au fost prezentate 1306 fișe medicale – pentru luna februarie 563, pentru martie – 609, pentru aprilie – 80, iulie – doar una, pentru august 53. Administrația spitalului a argumentat că o parte din documentele confirmative lipsesc, pentru că spitalul ar fi încercat să evite infectările și astfel datele pacienților n-au mai fost trecute pe hîrtie.

„Reieșind din faptul că prestatorul nu a prezentat în volum deplin documentația primară confirmativă pe suport de hîrtie și constatărilor privind atribuirea eronată zilelor-pat pe profilul contractat, a fost imposibilă confirmarea și validarea volumului de asistență medicală acordat de prestator la acest compartiment”, au constatat membrii echipei de evaluare. Deși s-a apărat și a spus că datele solicitate pot fi deduse din sistemele informatice proprii pe care spitalul le deține, CNAM afirmă că acest lucru totuși nu a fost posibil, din cauză că există servicii contractate pe zi-pat, și pe „caz tratat”, iar sistemul informatic nu ar fi permis o clarificare între cele două tipuri de raportare.

Evaluarea a avut loc în septembrie anul trecut. Rapoartele pe care le-am obținut în urma solicitărilor depuse la CNAM nu sînt complete. Numele membrilor echipei care au efectuat evaluarea sînt secretizate, la fel și numele spitalului-șef al Spitalului Sfînta Treime, precum și numele contabilei-șefe și economiste-șefe. De asemenea, lipsesc anexe și note explicative. Centrul COVID de la MOLEXPO a fost deschis la 31 martie 2020 și era gestionat de conducerea Spitalului Clinic Municipal „Sfînta Treime”. Inițial, acesta a fost gîndit ca un centru de triere, dar în timp s-a transformat într-un spital modular cu peste 400 de paturi și o unitate ATI. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat de la tribuna Parlamentului că Centrul COVID trebuie urgent deseființat, întrucît prezintă pericol pentru întreg sectorul Buiucani.

„Am fost la Centrul Covid. Ceea ce a fost gîndit ca un centru de triere, s-a transformat într-un mega-spital cu peste 400 de paturi și cu 37 de paturi de reanimare. Lîngă capul fiecărui pacient se afla cîte o butelie enormă de oxigen. Se putea întîmpla o tragedie de proporții. Tehnicienii ne-au spus că la cea mai mică eroare umană, s-ar fi produs o explozie care să distrugă o treime din sectorul Buiucani. Acest centru a fost descărat de pacienți, au fost păstrate doar 3-4 paturi pentru reanimare și o să-l închidem cu totul” declara Ala Nemerenco anul trecut în fața deputaților. Decizia de desființare a centrului a fost luată în luna aprilie, ceea ce a generat nemulțumiri din partea administrației Sfînta Treime.