Criza energetică stiri: 1588
Cutremure stiri: 271
Preşedintele stiri: 3389

Condamnat la pușcărie de justiție, un vameș a fentat închisoarea și a continuat să „vămuiască”

6 dec. 2021,, 16:30   Societate
3110 0

Un vameș a scăpat basma curată și a continuat să activeze nestingherit de nimeni în cadrul Serviciul Vamal, chiar și după ce a fost condamnat de toate instanțele ierarhic superioare, într-un dosar pentru complicitate la acțiuni de contrabandă, la patru ani de pușcărie de executare. Condamnat în 2017, timp de patru ani cât ar fi trebuit să se afle după gratii, a activat în cadrul Biroului Vamal SUD. Acesta a fost eliberat din funcție în toamna anului curent.

Este vorba despre un angajat la Biroului Vamal Sud, Valeriu Semionov, care în anul 2015, de către Judecătoria Hîncești a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul Serviciului Vamal pe termen de 5 (cinci) ani. În același dosar au figurat alți patru vameși, dar și un agent economic, care au pus pe roate o schemă de contrabandă.

Decizia judecătorească a fost pronunțată, după ce în anul 2010, Valeriu Semionov, inspector al Postului Vamal Giurgiulești-Galați, în complicitate cu alți vameși a introdus date fictive precum că un TIR ansamblu rutier traversa frontiera vamală a R. Moldova încărcat cu marfă „produse cosmetice", efectuându-se formal operaţiunea de reexport, în realitate, marfa fiind descărcată şi introdusă în circuitul civil pe teritoriul R. Moldova.

„Semionov Valeriu, fiind şef de tură la postul vamal Giurgiuleşti - Galaţi, fiind persoană publică, căreia într-o instituţie de stat i-au fost acordate drepturi şi obligaţii, folosindu-se de situaţia de serviciu, având rolul de complice, contrar atribuţiilor de serviciu, prin înţelegere prealabilă cu factorii de decizie ai SRL „Artemisdat", care aveau ca scop introducere prin contrabandă a mărfii importate în regim vamal de import 7 (import provizoriu), a permis trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin postul vamal Giurgiuleşti-Galaţi al Biroului Vamal Cahul a unităţilor de transport fără încărcătură, validând exportul fictiv al mărfii aplicarea ştampilei personale de serviciu nr. 0809 în declaraţiile vamale de export, prin ce a contribuit, înlăturând obstacole, la exportul fictiv al mărfurilor”, se arată în decizia judecătorească.

Prima instanță l-a condamnat pe Semionov în baza art. 42 alin. (5), 45 alin. (1), 248 alin. (5) lit. b), c) la 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul Serviciului Vamal pe termen de 5 (cinci) ani, însă ulterior prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2016 au fost admise apelurile declarate, tuturor figuranților din dosar, inclusiv și a lui Semionov.


Astfel a fost casată parţial sentinţa instanţei de fond şi pronunţată o nouă hotărâre, prin care Semionov Valeriu a fost recunoscut vinovat şi condamnat în baza art. 42, 249 alin. (3) Cod penal pedeapsa stabilită fiin amendă în mărime de 600 unităţi convenţionale, adică 30 000 lei.

Procurorul Dorina Tăut nu a fost deacord cu decizia Curții de Apel și a contestat-o la Curtea Supremă de Justiție. Ulterior, prin decizia din 4 Aprilie 2017, magistrații au respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către unul dintre cei șase inculpați și a admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina.

Astfel, CSJ a casat total decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2016 şi a menținut sentința Judecătoriei Hîncești din 24 August 2015, deoarece apelul a fost greşit admis în privinţa inculpaților.

Solicitată telefonic, Dorina Tăut, procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, a declarat pentru Deschide.MD că nu cunoaște dacă a fost pusă în executare decizia, dat fiind faptul că atribuțiile sale au fost doar de a duce dosarul până în ultima instanță.

Deși, decizia CSJ din 2017 a fost una irevocabilă, iar prin decizia Judecătoriei Hîncești, Valeriu Semionov, a fost condamnat la patru ani de pușcărie cu executare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul Serviciului Vamal pe termen de 5 (cinci) ani, din motive necunsocute, vameșul nu doar că nu s-a aflat după gratii până în prezent, ci și a continuat să activeze în cadrul Serviciului Vamal. Acest fapt este confirmat chiar de către șeful Serviciului Vamal, Igor Talmazan.

Într-un răspuns la o solicitare a portalului de știri Deschide.MD, Talmazan ne informează că Valeriu Semionov, a activat în Serviciul Vamal în perioadele 16 Noiembrie 2005 - 04 Martie 2016 și 23 Decembrie 2016 - 17 Septembrie 2021, deținând diferite funcții în cadrul Biroului Vamal Cahul (actualmente, biroul Vamal SUD).

„Pe parcursul anilor de activitate, pentru încălcări ale obșigațiunilor de serviciu, a fost sancționat în anul 2009 cu mustrare aspră și în anul 2012 cu observație.Activitatea lui Semionov a fost încetată la data de 17 09.2021, în baza Ordinului Serviciului Vamal 974-p. Atunci deținea funcția de inspector principal în cadrul postului vamal Mirnoe (PVFI rutier), Biroul Vamal SUD”, susține Talmazan.

Prima instanță, Judecătoria Hîncești, a examinat dosarul în care era vizat Semionov în perioada 11 Aprilie 2014 și a expus sentița de condamnare 24 August 2015. Ulterior, decizia a fost contestată la Curtea de Apel unde a fost examinată în perioada 20 Octombrie 2015 până la data de 22 ianuarie 2016. Decizia Curții de Apel a fost contestată la Curtea Supremă de Justiție unde s-a examinat în perioada 25 Ianuarie 2017 până la data de 04 Aprilie 2017 prin care a menținută sentința de condamnare la patru ani de pușcărie cu executare pe numele vameșului Semionov, dar și cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul Serviciului Vamal pe termen de 5 (cinci) ani.

Deci, în perioada în care Semionov era cercetat penal pentru complicitatea la săvârșirea acțiunilor de contrabandă, dar și după ce prima instanță de judecată l-a condamnat, decizia fiind menținută de CSJ, Semionov a continuat să-și desfășoare bine-merci activitatea în cadrul Serviciului Vamal.

Ion Cobîșenco, avocat din cadrul Biroului Asociat de Avocaţi ,,Panțîru și Partenerii", cu referire la acest caz a declarat că dreptul execuțional penal stabilește că după ce sentința devine executorie, aceasta urmează a fi trimisă spre executare de către instanța care a judecat cauza în primă instanță.

„Hotărârea privind pedeapsa închisorii sau detențiunii pe viață în privința persoanei care, până la rămânerea ei definitivă, nu se afla în stare de arest preventiv se trimite organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatului pentru escortarea lui la locul de deținere. Referitor la executarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, aceasta se asigură de către organul de probațiune, respectiv de către Inspectoratul Național de Probațiune”, susține Cobîșenco.

Inspectoratul Național de Probațiune într-un răspuns la întrebările reporterilor Deschide.MD cu referire la executare pedepsei de către cei cinci vameși, inclusiv Semionov, ne comunică că:

„Conform art. 173 alin. (4) Cod de Executare al Republicii Moldova ,,executarea pedepsei închisorii și detențiunii pe viață se asigură de către penitenciare". În acest context, Administrația Națională a Penitenciarelor este autoritatea competentă de vă fumiza informația, referitor la perioada, etapa executării pedepsei cu închisoarea. Referitor la executarea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, se asigură de către organele de probațiune, iar termenul ei se calculează după executarea pedepsei principale (în cazul dat inchisoarea), conform art. 65 alin. (a) Cod Penal”.

Cei de la Inspectoratul Național de Probațiune se pare că nici nu s-au obosit să verifice acest caz și nici dacă a fost executată sau nu pedeapsa complementară, adică privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, termen care se calculează după executarea pedepsei principale (în cazul dat închisoarea). Ceea ce ține de atribuțiile INP, fapt confirmat prin răspunsul la solicitarea Deschide.MD oferit de către Andrei Iavorschi.

Or, de la menținerea decizie Judecătoriei Hîncești, de către CSJ, din 04 Aprilie 2017, până în data de 17 Septembrie 2021, de când Semionov a fost eliberat din cadrul Serviciului Vamal, au trecut mai bine de 4 luni decât termenul care urma acesta să și-l petreacă după gratii.

De altă parte, directorul adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Liuba Jignea-Suveică, a refuzat categoric să confirme sau să infirme dacă cei cinci vameși, inclusiv Semionov, s-au aflat sau nu în custodia ANP și dacă a fost pusă în executare decizia CSJ din dosarul cu nr.1ra-479/2017, prin care aceștia au fost condamnați la ani de pușcărie cu executare.

În răspunsul la o solicitare din partea portalului de știri Deschide.MD, Liuba Jignea-Suveică se pare că a preferat să nu se complice și a făcuit trimitere la faptul că datele solicitate de noi fac parte din categoria de date speciale cu caracter personal.

„Respectiv furnizarea acestor categorii de informații, poate fi realizată doar în măsura în care solicitarea corespunde cerințelor reglementate în art. 4 al Legii Nr.133/2011, cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în special sub aspectul scopului determinat, explicit și legitim indicat expres de solicitant”, scrie Jignea-Suveică.

Mai mult, cu tupeu și lipsă de transparență, Liuba Jignea-Suveică, menționează că „din conținutul demersului înainta nu a putut fi stabilit scopul solicitantului în prelucrarea datelor solicitate a fi furnizate”.
Da chiar, la ce bun i-ar trebui unei instituții de presă să știe dacă, cinci vameși implicați într-o schemă de contrabandă, condamnați la ani de pușcărie cu executare și a căror nume sunt publice în decizia CSJ, au executat sau nu pedeapsa?

Totodată, este de menționat și faptul că șefa ANP, Liuba Jignea-Suveică, când face trimitere la art. 4 al Legii Nr.133/2011, se pare că nu cunoaște că în aceeași lege există și articolul 10. „Prelucrarea datelor cu caracter personal şi libertatea de exprimare”, prin care se menționează că:

„Prevederile art. 5, 6 şi 8 nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condiţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare”.

Potrivit lui Vasile Doboș, șeful IP Hîncești, toate trei decizii judecătorești au parvenit în adresa IP Hîncești, dar cel mai probabil au fost transmise spre executare către Inspectoratele de Poliție unde cei vizați își au viza de reședință.

În cazul lui Semionov, dânsul este originar din orașul Vulcănești, respectiv ar fi fost expediată decizia către IP Vulcănești. Reporterii Deschide.MD nu au reușit să ia legătura cu reprezentanții IP Vulcănești pentru a-i întreba de ce nu a fost pusă în executare decizia judecătorească.

Totodată, nici Semionov nu a fost de găsit. De altă parte, surse din teritoriu, au menționat că acesta ar fi părăsit R.Moldova, după ce a fost demis toamna curentă din cadrul Serviciului Vamal.

Surse din cadrul SV, apropiate anchetei, ne-au comunicat că în perioada când Semionov ar fi trebuit să se afle după gratii, a fost documentat într-o altă schemă de contrabandă de către unai dintre instituțiile de drept ale R.Moldova, ba chiar ulterior a fost informat oficial că a fost documentat, doar că nu s-au stabilit careva încălcări.

Aici este de menționat și faptul că deși era condamnat la ani de pușcărie cu executare, nimeni nu s-a complicat să verifice dacă acesta este sau nu după gratii. Ba mai mult, pe numele lui Valeriu Semionov, nu a fost pornit niciun dosar de căutare națională în cadrul Secției 3 Căutare din cadrul Direcției 1 a INI. Or, secția menționată este în drept să anunțe persoana în căutare doar în baza unei încheieri judecătorești și la solicitarea organelor de drept responsabile.

Cotrabanda și corupția din frontiera R.Moldova au depășit de mult granițele, iar „neatenția” unor instituții nu ajută ci din contra accentuează percepția că nimic nu se schimbă. Anticorupția ar trebui să înceapă din frontieră, iar penalii nu ar trebui trecuți cu vederea.

1
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

În care categorie de vulnerabilitate ați fost plasat după înregistrarea pe compensatii.gov.com?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав