Clădiri istorice din Chişinău, lăsate în paragină

În fiecare zi, pe străzile Chişinăului trecem pe lîngă clădiri impunătoare, fascinante prin arhitectură, dar lăsate în paragină.

Multe dintre acestea sînt monumente istorice, despre care locuitorii oraşului nu ştiu mai nimic, potrivit tvrmoldova.md.

Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă, a povestit istoriile din spatele unor ruine.

Chiar în inima Chişinăului, pe strada Bănulescu Bodoni 16, oamenii pot vedea o casă veche, în paragină. Puţini ştiu că imobilul este un monument de arhitectură şi istorie.

Cladirea a fost construită la mijlocul secolului XIX şi a fost locuinţa profesorilor gimnaziului nr. 1 pentru băieţi.

Mai grav este că o aripă a clădirii riscă să se prăbuşească peste trecători.

Trecătorii privesc şi ei, cu tristeţe, clădirile încărcate de istorie şi spun că ar trebui revovate.

Un alt imobil, aceeaşi situaţie tristă. Clădirea fostului Gimnaziu pentru fete, fondat de o familie nobilă de germani, aflată pe strada Alexei Mateevici 85, se macină văzînd cu ochii.

Construită în anii '90 ai secolului al XIX-lea, construcţia arată ca o fantomă, iar din toată splendoarea ei au rămas doar pereţii, treptele şi stîlpii graţioşi din faţă. Acum 10 ani, Guvernul a transmis imobiliul în proprietate Ambasadei Germaniei, pentru a fi resturat, dar de atunci nu s-a schimbat nimic.

Un alt monument istoric al Chişinăului este şi fosta clădire a Morii de Aburi. Ea se înalţă pe o stradă care îi poartă numele - Moara Roşie.

A fost ridicată în 1884, a trecut printr-un incendiu, i-au fost adăugate două niveluri în secolul XX, dar schimbările prin care a trecut mai rău au stricat-o.

De mai bine de doi ani, cei care iubesc arta pot păşi pragul unei bijuterii arhitectonice care a fost salvată şi îşi trăieşte a doua tinereţe. Sala cu Orgă şi-a recăpătat farmecul de altă dată cu ajutorul sprijinului financiar acordat de Guvernul Romîniei, care a donat un milion de euro. Pentru prima dată, orga a răsunat în această clădire în 1978. De atunci, aceasta a devenit o adevărată perlă culturală a societăţii basarabene.

În municipiul Chişinău, în total, sînt aproape 1.000 de clădiri cu statul de monument istoric.