X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Cine va ajuta patrupezii fără stăpîn?

11 iul. 2018,, 19:05   Societate
12102 3

Lidia Guţu

Ce e de făcut cu animalele fără stăpîn? De regulă, această întrebare se ridică în presă și în societate după cazurile cînd maidanezii atacă oameni. În restul timpului, protecția și întreținerea animalelor fără stăpîn şi-o asumă, în general, organizațiile de voluntari. La nivelul municipalității capitalei a fost elaborat un regulament, dar pînă în prezent aşa şi nu a fost adoptat niciun regulament care să reglementeze această problemă.

„Cîinii muşcă numai din cauza vieţii de cîine”

Din cînd în cînd, societatea este zguduită de istorii cu haite de cîini sălbatici care atacă oamenii. Una dintre cele mai sinistre istorii s-a întîmplat acum cîțiva ani, cînd un angajat al Întreprinderii Municipale „Spaţii verzi” a murit din cauza mușcăturilor. Un caz de rezonanţă a avut loc anul trecut: în curtea unor blocuri de locuit noi o haită de cîini a atacat o fată. Animalele sălbăticite au mușcat victima de picioare, i-au sfîșiat hainele. Adesea, victime ale atacurilor devin copii care primesc și traume psihologice grave. Potrivit datelor Centrului Republican de Diagnosticare Veterinară, anual, în ţară sînt înregistrate peste o sută de cazuri de rabie la animale. Ce-i drept, ca procente în capitală nu sînt înregistrate chiar atît de multe cazuri ca în alte localități ale țării, totuși haitele de cîini care trăiesc în parcuri forestiere, pe șantierele de construcții, la periferia orașelor, uneori chiar îi terorizează pe locatarii caselor din apropiere. În plus, anume cîinii și pisicile fără stăpîni sînt și purtători de multe infecții periculoase, de pînă la 30 de specii de diferite bacterii.

Totodată, este inutil să fii supărat pe animale, acestea sînt cel mai puțin vinovate de toate astea. Căci, de fapt, reiese că mai întîi omul a îmblînzit aceste animale, ca apoi să le lase în voia sorţii. În orice caz, este necesar ca problema să fie soluționată. Cum trebuie făcut acest lucru?

De ochii lumii?


În primii ani de aflare în postul de primar general, Dorin Chirtoacă a încercat să demonstreze că este un conducător democratic și a promis că va rezolva problemele orașului și pe cele ale locuitorilor săi. Apoi, după cum a menționat în discuția cu Noi.md şefa Organizației Obșteşti pentru protecția animalelor fără adăpost „ALGA”, Valentina Dudnic, a apărut atunci speranța că tînărul şi nepervertitul de putere primar le va ajuta protectorilor animalelor să rezolve problema animalelor vagabonde, începînd cu construirea unui adăpost, despre a cărui construcție s-a vorbit demult şi fără rezultat. Şi într-adevăr Dorin Chirtoacă s-a întîlnit cu reprezentanții ONG-urilor specializate, ai societății civile, au fost invitați voluntari din Olanda, Bulgaria, care ar fi trebuit să-i învețe pe ai noștri cum să facă față acestei probleme.

Puterea executivă a elaborat chiar o rezoluție, conform căreia Consiliul municipal a aprobat alocarea unui teren pe șoseaua Balcani, 9, pentru construirea unui adăpost pentru animale fără stăpîn. Dar mai departe de hotărîrea de alocare a terenurilor nu s-au mişcat treburile. Iar doi ani în urmă, primarul liberal a declarat că proiectul de construcție nu poate fi realizat, deoarece în buget nu au putut fi găsite mijloacele necesare pentru acest lucru. Potrivit liderului Asociației Obștești pentru tratamentul etic al animalelor „Societatea umană”, Karl Luganov, problema alocării unui teren pentru adăpost pe timpul lui Chirtoacă a fost examinată formal.

„Preţul proiectului, potrivit calculelor preliminare, a fost apoi stabilit la 32 de milioane de lei, iar în anul 2010 – deja la 2 milioane de euro, a spus Karl Luganov. Ei au elaborat proiectul doar pentru ca apărătorii animalelor să nu spună că Primăria nu a făcut nimic pentru a rezolva această problemă. Astăzi, proiectul de construire a unui adăpost pentru maidanezi este înghețat. Am propus Primăriei să anunțe o a doua licitație în speranța că vor exista agenți economici care vor putea construi acest obiectiv pe bani mai puțini. Cu atît mai mult că colegii noștri, activiștii pentru drepturile animalelor din Bulgaria și Ungaria, cu care am discutat problema, ne-au asigurat că pentru construirea adăpostului sînt suficienți 400-500 de mii de euro, și nicidecum 2 milioane de euro. Ei sînt chiar dispuși să ne ofere proiectul.”

Președinta Organizației „ALGA” este, de asemenea, convinsă că Chirtoacă și echipa sa mulți ani au mimat doar începerea construcției unui adăpost pentru cîini.

„Am rugat în mod repetat autoritățile locale să ne dea, pur și simplu, pămîntul preconizat pentru adăpostul animalelor, iar societatea civilă ar fi făcut totul din cont propriu, a menționat Valentina Dudnic. Dar am avut impresia că terenul a fost alocat de ochii lumii şi că, de fapt, doresc să-l vîndă altuiva, avînd în vedere cererea imensă pentru terenuri și deficitul acestora în Chișinău.”

Apărătorii animalelor au ajuns la concluzia că, dacă autoritățile locale nu pot găsi bani pentru a construi un adăpost, atunci nu vor găsi nici pentru întreținerea acestuia.

„Să aloci terenul și să construiești un adăpost nu este atît de dificil, mai dificil e să-l întreții, menţionează Karl Luganov. Pentru aceasta e nevoie de fonduri uriașe. Pentru a hrăni un cîine, pe zi este nevoie de minimum 10 lei. Dacă la adăpost sînt 300 de cîini, atunci doar 3000 de lei sînt necesari zilnic pentru hrana acestora, iar asta fără să fie luate în calcul costul utilităților, electricitatea, medicamentele, salariile pentru lucrătorii adăpostului și alte cheltuieli. Municipalitatea nu va accepta astfel de cheltuieli. Deși noi cerem să ni se aloce cel puțin terenul, iar restul cheltuielilor sîntem gata să ni le asumăm noi. Dar nici cu asta nu vor să ne ajute.”

Măsurile au fost luate

Cu toate acestea, nu se poate spune că autoritățile locale nu au acordat deloc atenție acestei probleme. Astfel, încă în anul 2016, Primăria Chișinău a lansat un program municipal pentru sterilizarea gratuită a pisicilor și cîinilor. La prima etapă, în aceste scopuri au fost alocați 300 de mii de lei. Astfel, inițiatorii programului intenționează să reducă creșterea animalelor fără stăpîn și să se asigure că toate persoanele cu cîini sau pisici au acces la servicii de sterilizare.

Programul de sterilizare al animalelor fără stăpîn din municipiu a fost continuat în luna mai a acestui an, fiind alocaţi în acest scop 300 de mii de lei, totodată, fiind interzisă uciderea cîinilor pe teritoriul municipiului. Documentul corespunzător a fost semnat de primarul interimar, Ruslan Codreanu, iar Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Primăriei trebuie să realizeze programul de sterilizare a animalelor fără stăpîn. Drept surse de finanțare se intenționează să fie utilizați banii alocați în 2018 pentru amenajrea terenurilor de plimbare a cîinilor.

„Inițial, am reușit să convenim cu Primăria asupra alocării a 600 de mii de lei pe an pentru sterilizarea animalelor, a povestit apărătorul animalelor Karl Luganov, activist pentru drepturile animalelor. Dar din moment ce multe clinici nu au putut participa la licitația organizată pentru selectarea acelora care să se ocupe de sterilizare, în cele din urmă s-a dovedit că numai 300 de mii de lei vor putea fi folosiţi în aceste scopuri. Anume aceasta este suma pe care municipalitatea o alocă al treilea an consecutiv. Iar deocamdată acesta este unica contribuție reală pe care o au autoritățile locale.”

E necesară o abordare complexă

După cum a clarificat NOI.md, în total, în Republica Moldova la ora actuală există opt adăposturi pentru animale fără stăpîn. Acestea supraviețuiesc datorită donațiilor oamenilor miloși, ajutorului periodic al sponsorilor străini, dar și al celor din ţară. Apărătorii animalelor spun că problema animalelor fără adăpost nu poate fi rezolvată doar prin construirea unui adăpost sau cu sterilizarea. În acest caz e nevoie de o abordare complexă.

„Chiar dacă vor fi construite zece adăposturi în Moldova, acestea nu vor fi un panaceu”, a menţionat președintele Asociației Obștești „Societatea umană” pentru tratamentul etic al animalelor Karl Luganov. În oraș există circa 5.000 de maidanezi și aceștia sînt în stare să se reproducă în masă. De aceea avem nevoie de o abordare complexă şi de un program pentru cîţiva ani, deoarece într-un an , doi această problemă nu poate fi rezolvată. În acest sens, am înaintat propunerea la Primărie ca să fie examinat și adoptat regulamentul elaborat de noi. Potrivit acestui document, fiecare locuitor al orașului care are animale de companie trebuie să-și înregistreze animalul, să-l cipizeze, să-l sterilizeze și în niciun caz să nu-l arunce în stradă. Primăria nu a examinat regulamentul nostru, invocînd faptul că este foarte voluminos, avînd tocmai 60 de pagini. Dar un astfel de volum a apărut nu în zadar: documentul a fost scris astfel încît să nu se piardă nimic, pentru a exclude orice posibilitate de a pricinui daune animalelor și de a preveni spălarea banilor la orice etapă a lucrărilor. Avem un punct foarte important, care, aşa cum sperăm noi, în cele din urmă, va fi adoptat de conducerea actuală a Primăriei, mai deschisă pentru cooperare decît cea precedentă. Acesta este punctul privind controlul public, care prevede admiterea reprezentanților ONG-urilor la monitorizarea întregului proces. Și anume să instaleze camere video și GPS-uri în mașinile implicate în prinderea maidanezilor, pentru a vedea clar pe ce adresă au plecat, cum prind animalele fără adăpost, cum le întrețin. Deocamdată, acest punct nu este permis să fie adăugat în regulament, iar procesul de negocieri se află în stagnare. Iar în versiunea Regulamentului, propusă de Primărie, de 15 pagini, există multe lacune. Spre exemplu, nu este clar ce se va întîmpla cu animalele în timpul sau după ce au fost prinse.

Primăria a elaborat propriul regulament încă anul trecut. Acesta prevede crearea unui nou serviciu pentru reglementarea numărului de cîini și pisici fără supraveghere, care ţineau de responsabilitatea Întreprinderii Municipale „Autosalubritate”. De asemenea, documentul prevede că toate măsurile de protecție a animalelor fără adăpost și de prevenire a apariției sau creșterii numărului de animale fără stăpîn vor fi coordonate și controlate de reprezentanții Primăriei Chișinău prin intermediul serviciilor specializate, în strînsă colaborare cu Serviciul Sanitar Veterinar de Stat, precum și cu organizațiile chinologice și zoologice.

Însă pe apărătorii animalelor acest lucru nu-i mulțumește, deoarece acesta a fost elaborat numai de către reprezentanții Primăriei, fără consultații cu reprezentanții societății și nu ia în considerare doleanțele lor. În consecință, versiunea finală a Regulamentului așa și nu a fost, pînă în prezent, adoptată.

La nivel guvernamental, problema protecției animalelor fără adăpost este reglementată de art. 157 din Codul contravențional al Republicii Moldova „Cruzimea față de animale”, care prevede penalități în mărime de la 12 pînă la 90 de unități convenționale pentru persoane fizice și de la 180 pînă la 300 de unități convenționale pentru persoanele juridice. La sfîrșitul lunii trecute, Cabinetul de miniștri a aprobat un document care prevede majorarea amenzilor de pînă la 65 de mii de lei pentru cruzimea față de animale sau pentru uciderea acestora, precum și introducerea răspunderii penale pentru torturarea animalelor. Apărătorii animalelor, cu siguranță, salută aceste măsuri. Valentina Dudnic însă consideră că majorarea amenzilor nu va elimina complet problema, deoarece este necesară o abordare complexă în rezolvarea ei.

„În primul rînd, trebuie schimbată mentalitatea oamenilor, trebuie educat sentimentul compasiunii și iubirii față de animale din copilărie. Este necesar ca oamenilor să li se explice că animalele sînt aceiași membri ai societății noastre. Și a-i extermina din arealul nostru este o cruzime și un mare păcat”, consideră Valentina Dudnic.

Pe insulița speranței

Iar pînă atunci, ONG-urile pentru protecția animalelor încearcă să reușească să găsească şi să plaseze într-un loc sigur pisicile și cîinii fără adăpost, înainte ca aceștia să fie găsiți de vînătorii de cîini. Din discuția cu președintele Organizației Obşteşti „LOIZ“ (Любовь, опека и забота – Iubire, tutelă și îngrijire) și, prin cumul, curatorul Centrului de voluntariat pentru ajutorul animalelor fără adăpost „Insulița speranței”, Iulia Axionova, am aflat că un adăpost pentru animale este foarte dificil de întreţinut, deoarece trebuie întotdeauna să contezi pe ajutorul financiar al cuiva. La Centrul „Insuliţa speranței” sînt astăzi 150 de animale, care nu pot supraviețui de sine stătător în stradă.

„Noi le oferim maidanezilor care au fost loviți de mașini sau celor grav bolnavi ajutor medical, îi vaccinăm, îi luăm ca să-i ținem sub supraveghere, iar apoi încercăm să le oferim un adăpost – îi dăm gratuit pe mîini bune, a relatat Iulia Axionova. Dar acum ne-am pomenit într-o situație atît de neplăcută, cînd trebuie să eliberăm teritoriul închiriat pe bani şi ăsta e deja al treilea loc pe care sîntem nevoiţi să-l schimbăm. M-am adresat de nenumărate ori autorităților municipale cu rugămintea de a găsi un teren pentru centrul nostru. Noi nu-l cerem gratuit, sîntem gata să-l cumpărăm. Datorită oamenilor cărora le pasă, am reușit să colectăm 15 mii de dolari pentru achiziționarea unui teren. Dar chiar și cu aceşti bani nu putem cumpăra un lot de pămînt undeva în suburbiile Chișinăului, pe care să supraviețuim și să ne dezvoltăm, ca nu să nu ne mai gîndim unde să ne mutăm, pentru a nu deranja pe nimeni. Noi însă nu ne pierdem speranța, nădăjduim că cineva va răspunde la scrisoarea noastră deschisă, postată pe rețelele de socializare și adresată agenților economici, primăriilor localităților suburbane ale Chișinăului, pentru a ne aloca un teren pentru centrul nostru.

Iulia se plînge că unii reprezentanți ai primăriilor le refuză, percepînd adăpostul ca pe un loc murdar cu condiții insalubre, deși, de fapt, totul este dezinfectat și cîinii sînt vaccinați.

„Întreținerea lunară a adăpostului este de aproximativ 2 mii de euro, a specificat Iulia. Se poate colecta o astfel de sumă odată, dar atunci cînd acești bani sînt necesari lunar, anual este extrem de dificil. Eu, sincer vorbind, mă mir cum de reușim să colectăm aceste sume. Din fericire, lucrăm cu ajutorul oamenilor cărora le pasă, dar și din resursele noastre personale. Singura noastră resursă informațională este o pagină de pe rețelele de socializare, unde scriem despre ceea de ce avem nevoie, iar oamenii ne susțin și ne ajută, noi, la rîndul nostru, ajutăm cîinii.”

Ca viața să fie măcar un pic mai bună

Nici preşedinta ONG-ului „Femeile din Moldova împotriva corupției”, activista civică Olga Antonova, nu este indiferentă față de problemele cîinilor și pisicilor fără stăpîn. Ea moderează un grup de căutare a animalelor de companie. Olga spune că autoritățile locale iau niște măsuri pentru a proteja animalele fără adăpost, dar problema nu este încă rezolvată sută la sută. Din păcate, s-au înteţit cazurile de agresiune față de animalele neajutorate.

„În plus, în ţara noastră populația nu este instruită în privința deţinerii animalelor de companie, a menţionat cu regret Antonova. O astfel de activitate se desfășoară numai pe rețelele de socializare, în grupurile implicate în căutarea și găsirea unor adăposturi pentru animale însă, în opinia mea, este nevoie de un program municipal special pentru a spori alfabetizarea populației în această chestiune. Programul trebuie să includă instruirea proprietarilor de animale, gestionarea mediului urban, înregistrarea obligatorie a cîinilor, monitorizarea reproducerii și vînzării acestora. Toate aceste elemente trebuie susținute de o legislație strictă. Eforturile unei singure organizații nu sînt suficiente. Rezultatul depinde de dorința de a colabora cu autoritățile de toate nivelurile, cu serviciile veterinare și organizațiile non-profit.

Fiecare țară își are propriile legi

Toţi cei care au călătorit în Europa au observat, probabil, că acolo nu sînt animale fără adăpost. Cum se rezolvă această problemă în Europa și în alte țări? Se pare că țara noastră nu este singura în care maidanezii sînt uciși. Moldova se numără printre cele cinci țări, alături de Albania, Armenia, Azerbaidjan și Ucraina, unde, pentru reglementarea numărului de cîini fără stăpîn este practicată împușcarea acestora, numărul acestora nu scade însă, iar uneori chiar crește. În Grecia funcționează Programul prindere-sterilizare-eliberare (PSE). Același program este utilizat limitat de teritoriul altor șase țări: Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Italia, Malta, Serbia și Spania. În alte 20 de țări, cîinii, dacă nu sînt însoțiți de stăpîn, sînt prinși, plasați într-un adăpost pentru o perioadă de la 3 pînă la 60 de zile. Soarta ulterioară a acestor cîini în diverse țări este hotărîtă în mod diferit.

În ceea ce privește aplicarea eutanasiei, Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie autorizează eutanasia exemplarelor sănătoase (III.12), dar în Germania, Italia și Grecia, eutanasia cîiniilor neagresivi, sănătoși, după prindere, este interzisă. În primele două țări, în cazul în care nu a putut fi găsit proprietarul cîinelui sau un adăpost, acesta este luat la întreținerea statului, iar în Grecia li se dă drumul înapoi în stradă. În alte zece țări, cîinele pe care nu au reuşit să-l plaseze undeva este supus eutanasiei după o anumită perioadă, iar în altele două – imediat. În 18 țări, există un program de sterilizare preferențială a cîinilor pentru cetățenii săraci. În majoritatea cazurilor, programele sînt realizate cu sprijinul organizațiilor de protecție a animalelor. Iar în SUA, cîinii sînt, de asemenea, eutanasiaţi după o perioadă de timp. Anual, cîți cîini reuşesc să fie plasaţi la adăposturi, atîția sînt eutanasiaţi.

Cum pot fi găsite adăposturi pentru animale

Prezentăm mai jos lista tuturor adăposturilor existente astăzi în Moldova. Cine dorește poate contribui oferind bani, alimente, alte lucruri necesare, dar și, pur și simplu, ajutînd nemijlocit la îngrijirea animalelor.

Adăpostul programului „Live Life”
–se află în preajma Chișinăului

https://www.facebook.com/jividogshelter?fref=ts

http://www.moldaviandogrescue.com/

Adăpostul „Datcha”
– satul Bălăbănești
–număr de telefon: 079-390-726 (Irina Marcu)
https://www.facebook.com/azildeanimaledatcha

Centrul «Insuliţa speranţei»

– satul Ciobanovca
– tel.: 069145882 – Ludmila, 067656507 – Iulia

https://www.facebook.com/pages/Волонтёрский-центр-помощи-бездомным-животным-Островок-надежды/1385123471751166?ref=ts&fref=ts

Adăpostul AOVA
– Petricani
– tel.: 060525191 (Galina Cighir)
https://www.facebook.com/aova.info?fref=ts

Adăpostul „Căţeluş”
– satul Ciobanovca
– tel.: 068-558-115 (Natalia Tofan)
https://www.facebook.com/www.catelus.md?fref=ts

Adăpostul „Laica”
– comuna Ciorăscu

– tel.: 079-023-020 (Tatiana)
https://www.facebook.com/fundatia.laika?fref=ts

Adăpostul din orașul Bender
– tel.: +00-373-77760621, 069456363 (Irina Plagova)
https://www.facebook.com/zoobendery?fref=ts

Adăpostul pentru animalele fără stăpîn „Liubeaşcie serdţa” (Inimi iubitoare” din or. Bălţi
– tel.: 068342216 (Natalia)
“Любящие сердца”

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?