Cine-i apără pe inspectorii ANI de presiunile politice? Cazul președintei CC, Domnica Manole

Preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, a spus că va contesta în instanţă o decizie a Autorităţii Naţionale de Integritate care a stabilit un conflict de interese.

Manole susţine că actul de constatare vine în contradicţie cu jurisprudența constituţională. În apărarea ei, preşedinta Maia Sandu şi ministru justiţiei, Sergiu Litvinenco, au calificat decizia ANI ca fiind ilegală. Valentina Basiul a adunat şi alte reacţii, dar şi argumente pro şi contra în cazul ce o vizează pe preşedinta Înaltei Curţii.

Actul de constatare emis în cazul Domnicăi Manole a fost publicat pe site-ul instituţiei în după amiaza zilei de 31 decembrie. În el se arată că în aprilie 2021 preşedinta Curţii Constituţionale s-ar fi aflat în conflict de interese şi ar fi trebuit să se abţină de la examinarea unei cauze în care era vizată, fiind vorba chiar suspendarea sa din funcţie. Curtea examina decizia parlamentului în legislatură veche, votata de PSRM şi formaţiunea lui Ilan Şor, prin care Domnica Manole fusese revocata din funcţie, iar în locul ei fusese numit ad-hoc un alt judecător constituţional, Boris Lupaşcu, care ulterior s-a retras.

„În calitate de subiect al controlului, președintele Înaltei Curți a avut dreptul de a-și expune punctul de vedere. Însă la solicitarea inspectorului, nu au fost prezentate actele necesare desfășurării controlului, mai mult decât atât, s-a solicitat retragerea demersului emis de către inspector”, se spune în hotărârea ANI, emisă la sesizarea unui deputat socialist.

Replica Domnicăi Manole a venit la câteva zile, la fel şi mesajele de susţinere din partea guvernării. Manole îi reproșează inspectorului de integritate care a emis actul că ar fi trecut cu vederea că a fost recuzată în această cauză, doar că colegii judecători constituţionali au decis altfel. „În această decizie se menţionează că pretinsele cazuri de conflicte de interese sînt soluţionate de către Curtea Constituţională în modul stabilit de Constituţie. (…) În exercițiul mandatului, judecătorii Curţii Constituţionale se supun numai Constituţiei, adoptă acte în baza şi în numele Constituţiei”, argumentează Domnica Manole.

Şefa statului a calificat decizia ANI drept „ilegală” şi a adus în discuţie modul în care a funcționat această instituţie până acum. Iar ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, a opiniat că autoritatea şi-a arogat atribuţii contrar legii supreme, reproşându-i conducerii ANI, despre care a menţionat că a fost „pusă de Plahotniuc”, că nu ar fi înregistrat progrese la capitolul controlul averilor obţinute ilegal şi confiscarea lor în folosul statului.

Responsabilii de la ANI s-au abţinut de la comentarii, dar în situaţii similare anterioare precizau că inspectorii de integritate sînt independenţi, iau decizii asumate, în conformitate cu cadrul legal existent.

Experta anticorupţie Mariana Kalughin regretă că în loc să se discute pretinsul conflict juridic s-a trecut la emoţii şi etichetări.

„Cert este una – Autoritatea Naţională de Integritate, dar, în special, inspectorii de integritate care au această misiune de efectuare a controlului trebuie să se bucure de independenţă în exercitarea atribuțiilor, inclusiv de independenţa în opinia în baza căreia emite acte. Inspectorii de integritate trebuie să fie la adăpost de orice presiune şi influenţă necuvenită. Comentariile persoanei vizate sînt absolut neavenite, şi mai neavenite fiind comentariile oficialilor.

Calificative drept act de constatare ilegal atât timp cât el nu a fost contestat şi atât timp cât el nu a fost revocat sînt de neadmis. Ori riscăm să obţinem în final inspectori obedienți care pot fi manipulați prin prestigiul oficialilor”.

Autoritatea Naţională de Integritate evită să-şi etaleze inspectorii de integritate, protejându-i astfel de demnitari şi funcţionari nemulţumiţi de actele de constatare emise şi care trec uşor la răfuieli personale. Conducerea ANI în mai multe rânduri a spus că are multiple dosare transmise în instanțe, justiţia fiind cea care pune punctul final în cazuri de averi nejustificate sau conflicte de interese. Anul trecut, la cererea inspectorilor de integritate, magistraţii au pronunţat un verdict-premieră prin care unui deputat i-a fost dispusă confiscarea unei părţi a proprietăţii.