Criza energetică stiri: 1718
Cutremure stiri: 389
Eurovision stiri: 423

Cine era în spatele alertelor cu bombă din ultimele zile?

21 ian. 2022,, 22:15   Societate
2789 0

Poliția a identificat autorul alertelor cu bombă anunțate ân ultima perioadă, care s-au dovedit a fi false, ânsă au prejudiciat considerabil bugetul. Suspectul s-a dovedit a fi un minor, iar activitatea era dirijată din străinătate, relatează Noi.md cu referire la newsmaker.md.

Doar de la ânceputul anului 2022, au fost ânregistrat 9 alerte false cu bombă. ân toate cazurile a fost prejudiciat considerabil bugetul public național, concomitent fiind tulburată atât activitatea autorităților publice centrale și locale, cât și a agenților economici.

Astfel, ân rezultatul măsurilor speciale de investigație ale ofițerilor din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al IGP și Centrului Antiterorist al SIS a fost identificată persoana care a transmis majoritatea informațiilor despre pretinsele obiective minate.

Bănuitul s-a dovedit a fi un minor. Activitatea infracțională a acestuia era dirijată din străinătate, de persoane terțe, fiind folosită metoda nouă de comunicare a alertelor, platforma de pe care erau transmise aceste informații fiind ânregistrată ântr-un stat european.

Suspectul a fost identificat datorită cooperării internaționale eficiente ântre state.


„Menționăm că suspectul, fiind dirijat de persoane terțe, a transmis alerte false cu privire la minarea mai multor obiective strategice și pe teritoriul altor state”, au anunțat oamenii legii.

Pe acest caz a fost inițiată o cauză penală pentru comunicarea mincinoasă cu bună-știință despre actul de terorism. Legislația penală prevede amendă ân mărime de la 27 500 la 42 500 lei, muncă neremunerată ân folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau ânchisoare de până la doi ani.

Acțiunile făptașilor sânt examinate prin prisma și altor componente de infracțiuni.

2
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mitropolia Română cere ca, pe lîngă clădirea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, să-i fie transmite încă 17 clădiri din toată țara. Ar trebui făcut acest lucru?