Cel mai vesel, mai spectaculos ritual de familie este legat de căsătoria tinerilor, unde ei deja sînt actorii de bază şi tot ei realizează rolurile principale, ca mire şi mireasă.
Căsătoriile se încheiau cînd nu era post, fiindcă în post nu se fac nunţi „că este păcat". Perioada nunţilor este strîns legată de activitatea agricolă, după ce se finisează lucrările de cîmp.
Ca şi la alte popoare, la moldoveni există credinţa că, fiecare cavaler sau domnişoară are ursitul său sau norocul propriu (ursitul (a)) sa, predestinat de soartă. Se întîlnesc unele forme de ghicire pentru a afla cine va fi ursitul. La fundamentul creării familiei stă dragostea şi înţelegerea.
Căsătoria a doi tineri cuprinde un ciclu de obiceiuri şi ritualuri: prenupţiale, nupţiale sau nunta propriu-zisă şi postnupţiale. Deși, Moldova este o ţară mică, însă unele tradiţii legate de căsătorie diferă de la o regiune la alta: felul de bucate, caracterul logodnei şi ritualul de luare a zestrei, după numărul legătorilor de nuntă ş.a. În trecut la sate în partea de nord a țării nunta se sărbătorea trei zile, în centrul Moldovei o nuntă se desfăşura o săptămînă după un anumit mod cu multiple obiceiuri şi ritualuri. La sud mireasa pleacă la mire cu zestre încă de la logodnă, iar la nord mireasa pleca la mire în ziua nunţii.
Adăuga comentariu