Ce loc ocupă Moldova în clasamentul mondial privind bunăstarea socială

Republica Moldova urcă şase poziţii şi ajunge pe locul 51 în clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social 2022, care evaluează calitatea vieţii şi bunăstarea socială din 169 de ţări.

Potrivit studiului efectuat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, Republica Moldova înregistrează 74.19 de puncte din 100, un scor în creştere faţă de anul precedent, dar care o plasează în rîndul ţărilor din a doua categorie, după Armenia, Muntenegru şi Georgia, dar în faţa Ucrainei, Albaniei, Macedoniei de Nord, Rusiei şi Belarusului, transmite Mold-street.com.

Ce măsoară indicele

Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (23), Slovenia (27), Lituania (29), Letonia (32), Croaţia (34), Slovacia (35), Polonia (39), Ungaria (42), România (43) şi Bulgaria (44).

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 169 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale.

Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru: elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală; pentru cele care ţin de bunăstare – accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului; pentru elementele care ţin de oportunităţi – drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată.

În baza punctajului acordat, ţările din clasament sînt grupate în şase categorii, în mod descrescător.

Moldova stă bine la educaţie de bază şi locuinţă, dar rău la calitatea mediului şi salubritate

Republica Moldova a înregistrat un uşor progres în clasamentul mondial şi printre scorurile cele mai bune se numără la categoriile locuinţă (locul 24), accesul la educația de bază (locul 25), drepturile personale (locul 44) şi incluziune (locul 52).

La polul opus, Republica Moldova stă foarte prost la capitolul calitatea mediului (locul 108), apa şi salubritatea (locul 102), sănătatea şi bunăstarea (locul 85), libertate personală și alegere (locul 84), hrana şi îngrijirea medicală de bază (locul 68) şi accesul la comunicaţii şi informaţii (locul 62).La nivel global, Norvegia îşi menţine poziţia de lider, înregistrînd un scor de 90,74, urmată de Danemarca şi Finlanda, în timp ce ultimele clasate sînt Ciad, Republica Centrafricană şi Sudanul de Sud.

Autorii susţin că rezultatele Indexului arată că, în timp ce situaţia în lume se îmbunătățește în ceea ce privește progresul social, rata progresului a încetinit semnificativ, iar o scădere susținută va duce la prima „recesiune a progresului social” în 2023.

În ultimii cinci ani, din 2017, rata progresului s-a înjumătățit, iar anul trecut lumea sa îmbunătățit doar cu 0,37 puncte, indicînd o stagnare. În special, impactul complet al Covid-19 asupra progresului social din întreaga lume nu este încă cunoscut. Astfel, lumea este în scădere în domenii precum drepturi personale (-5,34) și stagnează la capitolul incluziune (+0,32).

„Mișcarea înainte în progresul social mondial a fost aproape imperceptibilă anul trecut. În timp ce efectele directe și indirecte ale Covid joacă un rol, o scădere abruptă a drepturilor personale în întreaga lume trădează o problemă și mai profundă, pentru care există puține date la orizont care să sugereze că 2023 va fi un an de renaștere”, a comentat rezultatele globale CEO-ul Social Progress Imperative, Michael Green.

Indicele Progresului Social este una dintre cele mai mari colecții de date sociale și de mediu din lume și este prima măsură holistică a performanței sociale a unei țări, care este independentă de factorii economici. Este conceput ca o completare a PIB-ului și a altor indicatori economici, pentru a ajuta să înțelegem cum trăiesc cu adevărat oamenii de pe tot globul și cine este lăsat în urmă.

Social Progress Index a fost conceput de o echipă condusă de profesorul Michael E. Porter de la Harvard Business School și de profesorul Scott Stern de la Sloan School of Management MIT.