Mai mulți locuitori din Italia, Germania, Canada, Ucraina și alte țări refuză să se vaccineze împotriva coronavirusului cu preparatul dezvoltat de Compania farmaceutică suedez-britanică AstraZeneca în colaborare cu oamenii de știință de la Universitatea Oxford.
Potrivit mass-media străine, o bună parte a angajaților spitalelor clinice din Odessa și alte orașe din Ucraina au refuzat să-și administreze acest vaccin. Inițial, au existat informații că li se va administra vaccinul Pfizer și, pe baza acestora, au fost întocmite listele solicitanților. Dar atunci cînd autoritățile au primit vaccinul AstraZeneca, oamenii au refuzat să îl primească, mulți dintre cei care au fost vaccinați au suferit o deteriorare a stării generale de sănătate.
Agenția italiană pentru medicamente (AIFA) a declarat că nu recomandă vaccinul împotriva COVID-19 produs de Compania britanică AstraZeneka persoanelor peste 55 de ani. Potrivit ei, nu există informații suficiente privind siguranța acestuia.
Se menționează că această grupă de vîrstă este „slab reprezentată” în cadrul studiilor.
„Există un grad de incertitudine legat de eficienţa vaccinului AstraZeneca pentru cei în vîrstă de peste 55 de ani, deoarece această grupă de vîrstă este slab reprezentată în testele făcute pentru omologarea vaccinului”, se arată în mesajul AIFA. În consecinţă, pentru subiecţii mai în vîrstă şi/sau mai fragili se recomandă folosirea preferenţială a vaccinurilor Pfizer, Moderna. Totodată, Agenția recomandă folosirea preferenţială a vaccinului AstraZeneca pentru subiecţii cu vîrste între 18 şi 55 de ani.
Comitetul Național consultativ pentru imunizare din Canada a recomandat ca vaccinul împotriva coronavirusului dezvoltat de compania britanică Suedeză AstraZeneca să nu fie administrat persoanelor cu vîrsta de peste 65 de ani.
Acest lucru a fost relatat de Ministerul Sănătății al Canadei.
„Comitetul Național consultativ pentru imunizare nu recomandă utilizarea acestui vaccin persoanelor cu vîrsta de 65 de ani sau mai mult din cauza informațiilor limitate în acest moment cu privire la eficiența acestuia pentru acest grup de vîrstă”, a declarat TASS.
La rîndul său Africa de Sud a decis să stopeze imunizarea populației cu vaccinul AstraZeneca după ce testele au arătat că vaccinul nu oferă o protecție foarte bună în cazul tulpinii sud-africane a virusului SARS-CoV-2.
Oamenii de știință de la Universitatea Witwatersrand (Africa de Sud) și Universitatea Oxford au efectuat un studiu cu 2000 de persoane din Africa de Sud care a arătat că vaccinul oferă „protecție minimă” împotriva infecțiilor ușoare și moderate cauzate de tulpina sud-africană. Autoritățile din Africa de Sud intenționează să folosească vaccinuri Johnson & Johnson și Pfizer.
De menționat că anterior autoritățile din Franța, Germania, Belgia, Danemarca, Suedia, Țările de Jos, Grecia, Australia, Spania și alte țări nu recomandau vaccinarea persoanelor cu vîrsta peste 65 de ani cu AstraZeneca din cauza îndoielilor cu privire la eficacitatea acesteia pentru această grupă de vîrstă..
În Germania, un număr mare de oameni refuză vaccinul AstraZeneca.
Medicii refuză să-și administreze acest vaccin, ratingul lui fiind scăzut. În același timp, nu numai angajații medicali au decis să boicoteze vaccinul Oxford. Mulți din Germania nu vor să fie vaccinați cu preparatul Companiei britanico-suedeze AstraZeneca. Potrivit publicației Spiegel, în Germania sînt clar definite grupurile prioritare care urmează să fie imunizate în prima etapă. Dar, datorită faptului că mulți dintre ei nu doresc să-și administreze AstraZeneca, apar îngrijorări că aceste doze vor rămîne nefolosite, în timp ce alte persoane continuă să aștepte la coadă.
Ca și în alte țări din UE, în Germania vaccinul AstraZeneca a fost recomandat persoanelor cu vîrsta sub 65 de ani. În același timp, nici populația mai tinără care face parte din „grupurile de risc” nu se grăbește să se vaccineze, deoarece nivelul de eficacitate declarat este mai mic decît cel al Pfizer-BioNTech sau Moderna, avînd un risc sporit al unor reacții adverse.
Prim-ministrul bavarez Markus Söder a sugerat că dozele care „zac” în depozite ar trebui utilizate pentru vaccinarea tuturor doritorilor. Anterior, guvernul german a declarat că intenționează să ofere vaccinul AstraZeneca funcționarilor cheie pentru a spori încrederea în acesta.
Universitatea din Hamburg (UHH) i-a întrebat pe respondenții dacă sînt hotărîți să se vaccineze sau încă ezită cu privire la producătorul sau tipul de vaccin pe care l-ar prefera. Astfel, 48,2% au răspuns că nu au preferințe speciale, 33,3% au numit vaccinul ARNm BioNTech / Pfizer, 5,8% - vaccinul ARNm Moderna și doar 2% - vaccinul Oxford/ AstraZeneca.
Un sondaj realizat de Institutul Sociologic Forsa la comanda Companiei de televiziune și radio RTL a arătat că 67% dintre locuitorii Germaniei nu au preferințe speciale, 22% ar dori să fie vaccinați cu vaccinul BioNTech / Pfizer, 4% au numit AstraZeneca, 1% - Moderna. Solicitați să răspundă cum vor reacționa dacă li se va oferi un vaccin greșit decît cel pe care și-l doresc, 64% au răspuns că ar accepta, însă aproape fiecare al patrulea (24%) a recunoscut că ar refuza vaccinul.
Astfel, ambele sondaje au arătat fără echivoc că, dacă locuitorii Germaniei preferă un anumit vaccin, acesta este Pfizer, în timp ce procentul celor care doresc să fie vaccinați cu vaccinul Oxford este foarte scăzut.
Îndoielile cu privire la vaccinul AstraZeneca pot fi cauzate de diverse motive. Deci, în Germania și într-o serie de alte țări din UE, precum și, de exemplu, în Coreea de Sud, în prezent vaccinarea cu AstraZeneca este permisă doar pentru adulții sub 65 de ani (în Spania și pînă în prezent în Italia - sub 55 de ani). De fapt, anume din acest motiv în Germania acum acesta este repartizat pentru imunizarea personalului medical. Această limitare a vîrstei se datorează faptului că nu există încă suficiente date pentru ca acesta să fie administrat persoanelor în vîrstă. Din cauza datelor insuficiente, Elveția a amînat înregistrarea vaccinului Oxford pentru 3 februarie. În plus, Africa de Sud ar fi lansat un mesaj potrivit căruia acest preparat pare să fie slab împotriva unei mutații locale a coronavirusului care a ajuns deja și în Europa.
Cineva, poate, își amintește că la sfîrșitul lunii noiembrie Compania AstraZeneca a fost nevoită să recunoască că în timpul studiilor a fost comisă o greșeală, iar unii dintre voluntari nu au primit o doză întreaga, ci doar jumătate din ea, fapt ce necesită studii suplimentare. Acest lucru, însă, nu a împiedicat guvernul Prim-ministrului britanic Boris Johnson să înregistreze acest vaccin la 30 decembrie 2020, întrucît acestuia i se atribuie un rol central în vaccinarea în masă a populației din Marea Britanie.
Cu toate acestea, un motiv cheie pentru scepticism este problema eficacității vaccinului Oxford. Aceasta este și părerea autorilor articolului de pe portalul Die Zeit, care își pun la început o întrebare retorică: „Ei bine, cine ar vrea un vaccin cu o eficiență de 60%, dacă poți să iei un vaccin cu o eficacitate de 95%?”. Dar apoi, experții explică că acest indicator nu înseamnă deloc că din 10 persoane vaccinate 4 rămîn neprotejate. În orice caz, acesta asigură o protecție împotriva unei forme severe a bolii, procentul indicat arată cît de mult este redus riscul apariției simptomelor acesteia.
Medicul german, președintele Asociației Medicale Mondiale (WMA) Frank Ulrich Montgomery a sugerat să nu să se treacă cu vederea eficacitatea scăzută a vaccinului britanic-suedez, iar personalul medical să fie imunizat cu alte vaccinuri. Drept replică președintele Asociației Medicilor Virchowbund Dirk Heinrich l-a acuzat de populism și chiar de neglijare a vieții persoanelor în vîrstă. Oricine cu vîrsta sub 65 de ani care acum respinge vaccinul AstraZeneca, a spus el, lipsește astfel persoanele cu vîrsta de peste 80 ani de vaccinurile BioNTech sau Moderna, expunîndu-le unui risc mortal.
Germania este surprinsă de efectele secundare puternice ale vaccinului AstraZeneca
Dezbaterile aprinse arată că, chiar și în fața penuriei acute, societatea germană este foarte critică și poate chiar pretențioasă cu privire la vaccinurile împotriva coronavirusului care i se oferă. O astfel de discriminare va crește pe măsură sporirii numărului de persoanelor vaccinate și a intensificării concurenței între producători.
Reieșind din povestea cu AstraZeneca, germanii iau în considerare nu numai eficacitatea declarată a vaccinului. În Germania, o mare atenție este acordată și efectelor secundare. Mass-media a răspîndit vestea că în Braunschweig, din 88 de medici vaccinați cu vaccinul Oxford, 37 s-au simțit atît de rău încît nu au putut merge la serviciu, iar spitalul a trebuit să suspende temporar vaccinarea personalului.
Ceva similar, potrivit NDR, s-a întîmplat în ultimele zile în clinicile din Delmenhorst, Oldenburg, Emden - peste tot o parte a angajaților s-a plîns pe febră mare, frisoane și greață după vaccinare.
De menționat că Ungaria, Republica Cehă și Slovacia au fost primele țări din UE care au decis să cumpere vaccinul rusesc Sputnik V, în ciuda faptului că acesta nu a fost încă înregistrat în UE și nici aprobat pentru utilizare de către Organizația Mondială a Sănătății.
Sîmbătă trecută, 27 februarie, în Moldova din România au ajuns 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca din cele 200 mii promise de autoritățile de la București. Peste 14 000 de doze suplimentare de vaccin vor fi livrate prin intermediul platformei COVAX săptămîna curentă.
Iar astăzi în Moldova a fost inițiat procesul de vaccinare. Primul medic vaccinat împotriva COVID-19 este un medic de la Spitalul Republican din Chișinău, Alexandru Botizatu. Medicii prezenți la procedură au fost întrebați care vaccin ar alege dacă li s-ar oferi șansă să aleagă dintre Pfizer, AstraZeneca sau Sputnik-V. Aceștia au ezitat să ofere un răspuns, spunînd scurt că ar prefera pur și simplu să se vaccineze.
La etapă I, în Moldova va fi vaccinat personalul din cadrul secțiilor de reanimare ATI și secțiilor spitalicești cu specific de tratament COVID-19, ulterior lucrătorii medicali din asistența medicală primară, prespitalicească, spitalicească, servicii de stomatologie, farmacii, servicii de dializă, transfuzii și transplant, medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical, precum și personalul din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
Săptămîna trecută în Republica Moldova au fost autorizate trei vaccinuri anti-COVID: Pfizer/BioNTech, AstraZeneca și Sputnik V.
Totuși, soarta vaccinului rusesc Sputnik V rămîne vagă. Autoritățile de la Chișinău au declarat că vor autoriza doar vaccinele certificate de organizațiile internaționale. Potrivit situației la ziua de astăzi, Sputnik V a fost înregistrat aproape în 40 de țări.
De menționat că împotriva coronavirusului original, vaccinul AstraZeneca a atins o eficiență de 76 la sută în testele clinice, după prima doză. Acest indicator este mai mic comparativ cu eficiența vaccinului Sputnik-V - 91,6% și Pfizer de 94 la sută.
Anterior mai mulți medici au declarat că le este frică să se vaccineze împotriva COVID-19. În acest context redacția Noi.md a solicitat de la Ministerul Sănătății o informație privind numărul de cadre medicale care au refuzat să fie imunizați împotriva coronavirusului.
Adăuga comentariu