Ce amenzi riscă persoanele care dau foc la frunze

Specialiştii Agenției de Mediu recomandă evitarea arderii frunzelor şi a deşeurilor municipale şi atenţionează că acest proces poluează intens aerul, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătăţii populaţiei.

De pe urma arderii resturilor vegetale în perioada de toamnă și primăvara, în aer sînt emanate diferite substanţe toxice, cum sînt monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, oxizii de azot, hidrocarburile şi dioxinele, cei mai toxici şi periculoşi compuşi organici de compoziţie complexă. Aceste substanţe chimice pot cauza, chiar şi în cantităţi mici, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului, pătrunzînd nu doar în atmosferă, dar şi în solul şi apele din preajmă, transmite Noi.md cu referire la jurnal.md.

Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămînilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducînd la emfizem pulmonar.Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sînt copiii.

În conformitate cu prevederile art. 115, alin. (3) din Codul Contravenţional al Republicii Moldova, nr. 218/2008, „arderea în cîmp deschis a resturilor vegetale de orice provenienţă se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice şi cu amendă de la 240 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

Iar art. 154, alin. (1) stipulează că, „nerespectarea modului stabilit de colectare, păstrare, transport, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare, a deşeurilor industriale, de construcţie, menajere şi de altă natură se sancţionează cu amendă de la 12 la 24 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 60 de ore, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an”.

Resturile vegetale, așa ca frunzele uscate și masa vegetală care rămîne după recoltare pe cîmpurile agricole poate fi folosită în moduri mult mai avantajoase decît arderea. Acestea pot fi compostate cu ușurință prin simplul fapt de a le aduna grămadă, supunîndu-se procesului de descompunere în timpul unui an sau chiar mai puțin. Fiind prelucrate şi încorporate în sol, îmbogăţesc solul cu humus, astfel economisind bani pentru îngrăşăminte chimice, care dăunează sănătăţii omului şi mediului înconjurător recomandă specialiştii Agenției de Mediu.