Astăzi se împlinesc 104 ani de la fondarea Republicii Democratice Moldovenești

Astăzi se împlinesc 104 ani de la adoptarea de către Sfatul Țării a declarației care confințește formarea noului stat Republica Democratică Moldovenească, în componența Republicii Federative Democratice Ruse, continuitate a căruia este statul contemporan Republica Moldova, notează moldovenii.md.

La 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării, în virtutea dreptului la autodeterminare a popoarelor, a proclamat Basarabia Republică Democratică (Populară) Moldovenească, ca parte egală în drepturi a „Republicii Federative Democratice Ruse Unice". Conform Declaraţiei, pînă la data convocării Adunării Populare, aleasă în baza votului universal, Sfatul Ţării reprezenta puterea supremă a R.D.M.. Guvern al Republicii a devenit Consiliul Directorilor Generali. Sfatul Ţării apela la „poporul moldovenesc şi la toate popoarele frăţeşti" din R.D.M. să stea la straja Adunării Constituante din întreaga Rusie şi a patriei comune – Republicii Federative Democratice Ruse.

În ciuda prezenței elementelor proromânești în conducerea R.D.M., liderii Sfatului Ţării negau, totalmente, apartenenţa lor la ideea românismului. Astfel, la Congresul Gubernial al Oraşelor I. Inculeţ a spus: „Separatism în Basarabia, mai ales de cel românesc, nu există şi dacă sînt de aceştia care privesc spre Prut, ei reprezintă doar un mănunchi de oameni. Calea Basarabiei se intersectează cu calea Rusiei, deoarece nu există vreo ţară mai liberă decît Rusia. Aşa vede lucrurile şi ţărănimea basarabeană... Chiar şi în prezent, cînd asupra Rusiei s-au năpustit atîtea nenorociri, nici într-un sat nu veţi auzi vorbe despre separarea de Rusia. Invers, în multe sate spun că stabilirea unei cîrmuiri de sine stătătoare va însemna separatism, iar de aici reiese că nimeni nici nu se gîndeşte la separatism... În prezent ne ameninţă Ucraina şi România, mai ales e mare pericolul din partea României". Deoarece la adresa organizatorilor Sfatului Ţării sunau frecvente acuzaţii de separatism, Inculeţ a considerat necesar să mai repete o dată că „nimeni din organizatorii creării organului ţinutal n-are nici gînd de separare şi toţi doresc să conlucreze în unitate cu măreaţa Rusie".

Însă indiferent de politica liderilor Sfatului Ţării, proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti a semnificat renaşterea statalităţii moldoveneşti, lucru care a corespuns aspiraţiilor poporului moldovenesc şi altor popoare din ţinut, iar programul declarat spre realizare avea un caracter revoluţionar-democratic.