Criza energetică stiri: 1570
Cutremure stiri: 271
Preşedintele stiri: 3385

Asociația Piscicultorilor din Moldova, despre noua reformă: "Legea va distruge piscicultura din Moldova"

30 sep. 16:03 (reactualizat 8 oct. 03:30)   Societate
6031 0

Piscicultorii din Moldova nu sînt de acord cu toate punctele modificărilor aduse legii cu privire la Fondul piscicol, pescuitul și piscicultura.

Despre acest lucru au declarat în unanimitate reprezentanții gospodăriilor piscicole, discutînd proiectul de lege Nr. 320 în cadrul adunării generale a Asociației Naționale a Piscicultorilor din Republica Moldova, care a avut loc la 29 octombrie.

Directorul executiv al Asociației Naționale a Piscicultorilor din Moldova, Gheorghe Gheorghiu, consideră că proiectul legislativ fie trebuie corectat, fie nu trebuie permis deloc, de altfel, în opinia sa, ar putea deveni o amenințare serioasă pentru industria piscicolă, relatează Noi.md .

Potrivit lui Gheorghe Gheorghiu, noile reforme, care au fost adoptate fără a ține cont de propunerile specialiștilor în domeniu, vor ruina piscicultura din Moldova. Asociația este sigură că legea a fost elaborată neprofesional și nu respectă standardele europene și va lovi la greu bugetul întreprinderilor piscicole și este, în general, neconstituțională.


"Proiectul elaborat (Nr. 320) al legii va distruge piscicultura din Moldova. Vrem să prevenim acest lucru, deoarece adoptarea acestei legi este neconstituțională. Aceasta contravine mai multor legi locale. Mai mult, această lege nu respectă legislația europeană, iar noi parcă ne îndreptăm spre Uniunea Europeană, nu?",a spus Gheorghe Gheorghiu. De asemenea, directorul executiv al Asociației a Piscicultorilor a menționat că s-a adresat în repetate rînduri Guvernului Republicii Moldova cu argumente de ce acest proiect de lege nu trebuie adoptat sau cel puțin trebuie revizuit.

Mihail Filimon, administratorul Asociației Piscicultorilor din raionul Ungheni, susține că acest proiect de lege contravine mai multor reguli ale UE și poate afecta negativ industria piscicolă a țării.

"Astăzi a avut loc ședința piscicultorilor din Republica Moldova cu privire la proiectul de lege Nr. 320 înaintat Parlamentului de către autorii săi cu privire la unele schimbări în industria piscicolă care ar putea avea un impact negativ asupra activităților piscicole. Proiectul vizează schimbarea aspectului plăților alocate proprietarilor corpurilor acvatice, inclusiv persoanelor care au achiziționat sau privatizat aceste obiecte acvatice. În cadrul ședinței, au fost discutate toate aspectele, a fost dezvăluit un număr imens de lacune și greșeli. Anumite aspecte negative au fost admise din cauza faptului că, la etapa elaborării, grupul de lucru nu a respectat în totalitate legislația în vigoare în ceea ce privește procedura de elaborare, reglementările și, drept urmare, în prezent avem un proiect de lege care contravine normelor UE care au legătură cu legislația națională. În continuare, intenționăm să atragem atenția tuturor partenerilor internaționali și structurilor corespunzătoare din statul nostru asupra încălcărilor grave ale drepturilor de proprietate, drepturilor de gestionare, avînd în vedere faptul că proiectul de lege nr. 320 nu numai că restricționează drepturile de proprietate, dar are și un caracter distructiv pentru industria piscicolă a țării", a spus Filimon.

"Asociația a decis să adreseze către toate comisiile parlamentare, președintele Parlamentului, doamna Gavrilița, Ministerul Agriculturii, Ecologiei, pentru a opri cel puțin pentru o perioadă adoptarea legii, deoarece această lege are nevoie de îmbunătățiri majore, este foarte brută, a fost elaborată de nespecialiști. Există o știință care se ocupă cu piscicultura, noi, Asociația noastră, sîntem specialiști în piscicultură, dar, din păcate, pentru noi decid cei care nu se pricep deloc în acest domeniu", a spus la rîndul său Gheorghiu.
Potrivit lui Victor Marahovschi, directorul Piscicola Ivancea, autorii proiectului de lege nu iau în considerare cîteva momente importante, printre care, împreună cu cele menționate mai sus, sînt și următoarele:

Principala sarcină pe care statul ar trebui să o stabilească proprietarilor construcțiilor hidrotehnice nu este să achite primarilor o plată inaccesibilă pentru chiria unei zone uriașe, ci să păstreze aceste corpuri de apă și nivelul apei din ele, care într-un climat uscat necesită cheltuieli mari. Corpurile de apă sînt necesare pentru că sînt un factor important în formarea unui microclimat pentru localități, constituie spații de recreere pentru populația locală (și nu numai), locuri de adăpare pentru animale, surse de udare a culturilor agricole, loc de reproducere a peștilor tineri și crearea de locuri de muncă în zonele rurale.

Întreprinderile piscicole nu sînt foarte profitabile din mai multe motive, printre care cheltuielile ridicate pentru furaje, menținerea nivelului apei, prețurile scăzute la peștele comercial din cauza concurenței ridicate din partea importatorilor, precum și a braconierilor locali care prind pește ilegal pentru vînzare în piețe, nu numai în lacuri, ci și în marile rîuri din Moldova. În acest sens, marile gospodării piscicole se ocupă nu numai cu creșterea peștilor comerciali, ci și cu reproducerea lor și organizarea turismului, datorită cărora pot obține unele profituri.

Dezvoltarea activităților menționate mai sus necesită investiții mari, ceea ce este riscant, deoarece de mai bine de 25 de ani au existat procese judiciare inițiate de unii primari, rezultatul cărora și este apariția proiectului de lege menționat mai sus. Se pune întrebarea: cum putem investi în dezvoltarea pepinierelor piscicole și a turismului rural pe lacuri, avînd un pericol constant de apariție în legislație a două variabile, în funcție de starea de spirit a viitorului guvern, care se înlocuiește periodic în Moldova. Cum putem investi mulți bani dacă există întotdeauna pericolul schimbării mărimii valorii normative a terenului și coeficientului (procentul) acestei valori, în baza căruia este determinată plata chiriei? Anume acest lucru, în ciuda stării bune a lacurilor din Ivancea, este principalul motiv din care proprietarii întreprinderii noastre sînt rezervați în privința investițiilor în dezvoltarea acesteia, în ciuda faptului că există unele proiecte dezvoltate în valoare de zeci de milioane de lei.

Dorința de a încuraja investițiile în întreprinderile piscicole, în dezvoltarea lor, în crearea de noi locuri de muncă ar trebui să fie baza politicii administrației locale în raport cu întreprinderile piscicole, dar nu crearea constantă de probleme, fapt pe care le-am observat în toți anii de existență a Republicii Moldova. Deducerile salariale ale persoanelor din ramura piscicolă ar trebui să constituie veniturile la bugetele locale, pentru care ”se bat” unii primari și politicieni, precum Slusari de la Platforma DA, care, sub influența promisiunilor sale electorale, a dezvoltat primele versiuni ale unei astfel de legislații. O administrație locală care își înțelege bine rolul ar trebui să facă tot posibilul pentru a dezvolta astfel de întreprinderi pe teritoriile sale, creînd în ele noi locuri de muncă, dar nu să caute modalități ușoare care, de fapt, duc la degradarea lor și, în multe cazuri, la lichidare.
Trebuie să ținem minte că în perioada de independență a Republicii Moldova, sute de lacuri și iazuri care aparțin autorităților locale s-au uscat, ceea ce a înrăutățit considerabil habitatul în localitățile respective.

Este important ca autorii proiectului de lege sus-menționat și partidul de guvernămînt să înțeleagă că adoptarea legislației, în care în orice moment prețul chiriei terenurilor de sub apă poate fi ridicat la cifre inaccesibile, este o formă ascunsă de naționalizare a proprietății private în statul liber democratic Republica Moldova.

Reamintim că anterior Gheorghe Gheorghiu a atras atenția asupra faptului că proiectul de lege are nevoie de îmbunătățiri serioase, afirmînd că este imposibil să închiriezi terenul de sub apă, deoarece peștii nu cresc pe pămînt sau în pămînt. De asemenea, el a atras atenția asupra imposibilității aplicării acestui proiect de lege în privința întreprinderilor care, ca urmare a privatizării din 1995-1996, au transformat obiectele acvatice în proprietate privată, deoarece statul nu va merge la deprivatizare.

1
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

După remanierile de cadre din guvern, situația
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав