Alexandru Sainsus: „Schimbările climatice au influențat intensitatea ploilor torențiale în Moldova”

Schimbările climatice din ultimii ani au influențat frecvența și intensitatea ploilor torențiale din Republica Moldova.

Declarația a fost făcută de reprezentantul platformei Arboretum.live, Alexandru Sainsus, în cadrul emisiunii „Без галстуков cu Alexandru Stahurski” de la postul de televiziune N4, relatează Noi.md

El a menționat că în timpul ploilor torențiale care au avut loc nu demult în Republica Moldova, a căzut norma de precipitații pentru trei luni.

Potrivit expertului, în urmă cu 50 de ani, climatologii au făcut o prognoză pentru regiunea noastră, conform căreia volumul total al precipitațiilor anuale va crește treptat, ceea ce se întîmplă deja, și ceea ce, pe de o parte, este bine. Dar caracterul precipitațiilor se schimbă spre precipitații mai intense, mai abundente, cu rafale mai mari, ceea ce înseamnă că plouă inegal.

„Noi știm că există o săptămână plouă mărunt, iar aceasta este o ploaie perfectă. Într-un fel, zona noastră climatică se schimbă spre un climat subtropical. Acesta este un proces de lungă durată, după cum vedem, în ultimii 50 de ani s-au schimbat foarte multe și, în consecință, trebuie să se schimbe și natura agriculturii noastre și abordările noastre față de pămînt”, a subliniat reprezentantul platformei Arboretum.live.

El a remarcat că, în același timp, în țara noastră este implementat, de fapt, un program de agricultură care protejează solul, sistemele No-Till și Mini-Till, adică agricultura fără arat.

„Dacă pămîntul nu este arat și există vegetație pe el pe tot parcursul anului, acesta nu se teme deloc de astfel de ploi torențiale. Adică, vegetația protejează solul. Dar dacă pămîntul este arat permanent sau arat de două ori pe an, atunci în orice moment poate veni o astfel de ploaie torențială, sau vînturile uscate, puternice de primăvară, de asemenea, ridică solul în aer, iar apoi acesta nu se reface. Așadar, metode există, există chiar gospodării întregi în Moldova care folosesc aceste practici și sînt foarte mulțumite de rezultatele lor. Dar, din păcate, la nivel de țară este vorba doar de 1-2% din suprafața totală”, și-a exprimat regretul Alexandru Sainsus.