A început săptămîna Albă – ultima săptămînă dinaintea Postului Mare

Săptămîna Albă sau săptămîna brînzei, cunoscută în tradiţia rusă ca Maslenitsa (Ма́сленица – Săptămîna untului) este ultima săptămînă dinaintea Postului Mare, a şaptea săptămînă înainte de Paşti. De lunea viitore, 18 martie, începe Postul Paștelui, cel mai lung post din anul bisericesc, dar și cel mai sever.

În Săptămîna brînzei nu se mai consumă carne, ceea ce face din ea o „săptămînă de post de carne” (de unde şi denumirea rusă de masopustnaya nedelya – мясопустная неделя). În timpul Postului Mare nu se vor mai consuma carne, peşte, produse lactate şi ouă. De asemenea, în post se recomandă abţinerea de la petreceri, dans şi muzică profană şi de la alte activităţi care ar distrage atenţia de la viaţa spirituală.

De aceea, Săptămîna brînzei este ultima în care creştinii ortodocşi pot mînca produse lactate şi se pot bucura de activităţile sociale care nu vor mai fi potrivite în timpul Postului, o perioadă mai sobră de rugăciune şi introspecţie.

Tradiții și superstiții

În această săptămână, în zilele de miercuri şi vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte. În calendarele bisericeşti, pentru aceste zile apare menţiunea harţi, un termen popular care desemnează zilele de dezlegare a postului.

Săptămâna Albă este perioada care face trecerea spre cel mai aspru şi cel mai lung post din an, cel al Paştelui, considerat a fi un urcuș spre Înviere. Astfel, pentru a urma calea către Înviere, preoţii ne recomandă să renunţăm, treptat, la alimentele care ne fac plăcere și să le înlocuim cu alimentele de origine vegetală.

De asemenea, Săptămâna Albă este ultima săptămână în care creştinii ortodocşi mai pot participa la petreceri.

Postul Paştelui durează şapte săptămâni, iar în acest an se încheie duminică, pe data de 5 mai.

Zilele de miercuri şi de vineri sunt aliturgice, nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie, ci Utrenia, Ceasurile şi Obedniţa.

Ultima zi din Săptămâna Albă este numită “Duminica izgonirii lui Adam din Rai”, întru amintirea zilei în care, strămoşii noştri au încălcat postul rânduit de Dumnezeu, mâncând din pomul interzis, apoi, cum nu şi-au recunoscut greşala, Adam dând vina pe Eva iar aceasta pe şarpe, au fost alungaţi din Paradis.

Totodată, această zi este cunoscută din bătrâni drept “Duminica Iertării”, arătând râvna omenirii de a dobândi iertarea Domnului. La slujba Vecerniei credincioşii îşi cer iertare unul altuia pentru a începe postul împăcaţi. În tradiţia populară se păstrează încă obiceiul “Iertăciunii” când copiii, unii ajunşi la vârsta senectuţii, dar norocoşi că mai au în viaţă măcar unul dintre părinţi, merg, le sărută mâna, rugându-i să-i ierte pentru greşelile pe care le-au săvârşit.

Ce fac credincioșii în Săptămâna Albă ca să aibă parte de spor și sănătate

Pe lângă faptul că nu se consumă carne, mai există și alte interdicții. Tradiția populară spune că nu este bine să faci baie sau să speli haine în ziua de marți. În unele sate se crede că femeile nu trebuie să se spele pe cap în Miercurea Albă pentru a nu albi prematur.

În aceste zile nu se toarce. Se spune că femeile care încalcă această regulă vor aduce ghinion asupra bărbaților lor, care se pot răni la muncă.

Potrivit calendarului creştin-ortodox, din Duminica în care se lasă sec de carne nu se mai fac nunţi. De altfel, nunţi nu se fac tot postul şi nici în Săpătămâna luminată, adică din 6 mai până în 12 mai. În zilele de miercuri şi vineri din Săptămâna Albă nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie.