COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 397 151   INFECTAȚI 256 103(+49)   TRATAȚI 249 129     DECESE 6168(+3)   Mai multe detalii
Diaspora stiri: 1202
Preşedintele stiri: 2777

Suplimentele alimentare: Ne ajută sau nu prea?

8 mai. 20:00   Sănătate
1263 0

Statisticile arată că în 2019 piața suplimentelor alimentare din Europa a ajuns la 14.95 miliarde de dolari și analizele prevăd o creștere de pînă la 33,80 miliarde de dolari în următorii șase ani.

Discuția despre suplimentele alimentare este însă extrem de controversată. Unii experți afirmă că sînt doar o mașină de făcut de bani, unii că pot fi nocive pe termen lung, iar alții că, într-devăr, pot ajuta la o mai bună funcționare a organismului.

Deși există trei teorii diferite, fiecare dintre ele susținute cu studii și analize, toate au un numitor comun. Suplimentele alimentare nu sînt un substitut al unei diete echilibrate și sănătoase.

„Singura boală de care ne ține departe consumul de minerale și de vitamine poate să fie carența de mineralul sau vitamina în cauză. Pot fi o armă în anumite situații, dar sigur nu țin bolilele departe”, subliniază doctorul Corina Zugravu, medic primar în igiena alimentaţiei şi nutriţie, conferenţiar în cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

Suplimentul alimentar reprezintă un termen-umbrelă ce include o varietate largă: vitamine, minerale, proteine pentru sportivi, extrase din plante sau diferite produse pentru persoanele cu nevoi speciale.


Fenomenul suplimentelor alimentare a crescut vertiginos în ultimii ani, chiar dacă nu există dovezi considerabile care să ateste beneficiile lor. Un studiu publicat în 2018 în Journal of the American College of Cardiology arată că multivitaminele, vitamina D, C și calciul nu te protejează împotriva bolilor cardiovasculare. În aceste condiții, de ce continuăm să le luăm?

„În principiu, dacă cineva are o dietă echilibrată și bogată în nutrienți și vitamine, nu ar avea nevoie să ia suplimente. Însă mulți oameni preferă să le administreze just in case. Și le iau chiar în cantități mari, în ideea că sînt niște produse naturale, nu medicamente. Dar concepția că ceva natural nu poate avea reacții adverse este eronată. Să ne gîndim la otrava din ciuperci sau la alte substanțe psihotrope”, explică medicul Corina Zugravu.

În plus, așa cum anunță National Institute of Health, o cantitate prea mare de vitamina A poate afecta sănătatea ficatului, provoca dureri de cap sau poate reduce rezistența oaselor. Cum și excesul de fier poate duce la greață, vărsături sau deteriora ficatul și alte organe. Alți specialiști precizează și că o doză mai mare decît cea recomandată de acid folic, vitamina E și beta-caroten duce la creșterea șanselor de a dezvolta cancer. Așadar, oricît de inofensive ne-ar părea la o primă vedere, neadministrate corect, suplimentele alimentare pot avea repercusiuni serioase asupra sănătății.

La un simplu click pe YouTube, o să găsești sute de pledoarii ale specialiștilor în sănătate cu privire la suplimentele alimentare. Trebuie să recunosc că nu de puține ori am căzut în această gaură neagră, petrecînd ore în șir ascultînd sfaturile unor indivizi fără nici o pregătire medicală, dar care erau atît de înverșunați pe acest subiect încît era greu să nu îi crezi. Sfatul doamnei doctor Corina Zugravu este să nu apelezi la astfel de surse în momentul în care decizi să incluzi în dieta ta suplimentele alimentare. Ci mai degrabă să urmezi sfatul avizat al medicului.

„Dacă ne referim strict la minerale și la vitamine, pentru că numai în cazul lor se poate pune problema unei nevoi stricte de a le lua, modalitatea de a afla dacă avem nevoie să le administrăm sau nu este să facem o evaluare de laborator, în care să vedem dacă ne lipsește mineralul sau vitamina în cauză. Dacă acestea apar diminuate, în corelație cu eventuale semne clinice, atunci luăm. Însă sub îndrumarea unui medic. Nu este indicat să le luăm după capul nostru din multe motive. O dată pentru că vitaminele liposolubile se cumulează în corp și pot să dea efecte toxice. Chiar și cele hidrosolubile, dacă le luăm în cantitate exagerată, pot să ne facă rău. Ca să nu mai spun de elementele minerale. sînt micro-elemente care trebuiesc luate în cantități foarte mici. Dozele mari oferă efecte toxice”.

Studiile care arată că o cantitate moderată de suplimente alimentare poate favoriza apariția anumitor boli sau chiar decesul sînt destul de rare, însă există. Un studiu realizat pe un eșantion de 2.700 de persoane, publicat în Journal of the American Heart Association, sugera că administrarea suplimentelor de calciu poate crește acumularea plăcii în aortă și în alte artere. În timp ce o dietă cu multe alimente bogate în calciu, cum ar fi produsele lactate sau legumele verzi, părea a ține departe oamenii de bolile cardiovasculare.

O altă analiză apărută în JAMA Internal Medicine a avut o concluzie chiar și mai dramatică. Cercetările au inclus aproximativ 40.000 de femei, cu vîrsta de peste 19 ani, și au subliniat faptul că cele care au folosit suplimente alimentare au avut un risc mai mare de deces, comparativ cu cele care nu consumau. Studiul a mai arătat și că multivitaminele nu au avut nici un rol în protejarea organismului de bolile cardiovasculare sau cancere. Alte studii susțin chiar că administrarea suplimentelor, în special a beta-carotenului (persoanelor care consumă alcool și fumează), favorizează apariția cancerului.

În ciuda tuturor acestor statistici alarmante, există și vești bune. Dar îi vizează din nou, pe bărbați. Un studiu publicat de cercetătorii de la Harvard a ajuns la concluzia că bărbații care au folosit multivitamine timp de 11 ani și-au diminuat cu 8% riscul de a dezvolta cancer și cu 9% pe cel de face cataractă, comparativ cu cei dintr-un grup placebo.

Așadar, informațiile sînt ambigue, iar studiile par de multe ori chiar contradictorii. Însă există cîteva puncte asupra cărora putem vorbi de o unanimitate. Marea majoritatea dintre noi suferă de o carență de vitamina D, iar asta se întîmplă fiindcă „această vitamină nu se obține din mîncare. Cea mai mare cantitate se sintetizează în piele sub acțiunea radiațiilor ultraviolete. Și este dificil să ne expunem la soare suficient de mult timp încît să obținem doza necesară. Fie că programul de muncă nu ne-o permite, fie că vremea nu este prielnică. Recomandările în acest sens au crescut în ultimul timp și chiar nu este indicat să nu folosești un supliment de vitamina D. Din păcate, lumea a decoperit acest lucru tîrziu, de-abia în pandemie, cînd s-a lansat o adevărată isterie în jurul vitaminei D”, explică doamna doctor Corina Zugravu.

Iar la același capitol putem include și vitamina C, care a rivalizat anul trecut în vînzări cu pachetele de drojdie. „Ajută la imunitate și e bună, într-adevăr, însă sînt niște recomandări, care sînt mai mult decît suficiente. Nu e în regulă să iei în cantități foarte mari. Mai ales fiindcă este acidă, iar consumată în exces poate provoca ulcer. Am văzut niște scheme cu cantități uriașe, dar făcute la pacienții de la terapie intensivă, bolnavi de noul coronavirus. Restul oamenilor mai bine s-ar îndeletnici cu mîncatul corespunzător de legume și fructe”, ne sfătuiește medicul Corina Zugravu.

Aceasta afirmă și că, în principiu, o dietă echilibrată ar trebui să te scutească de suplimentele alimentare. Însă există și situații speciale, cum ar fi „în timpul unei sarcini, mai ales spre sfîrșitul ei, dacă e gemelară sau dacă mama prezintă risc de naștere prematură, în care e imposibil să ții pasul fără suplimente. Toate trebuiesc consultate cu medicul care urmărește sarcina, dar în general e nevoie de acid folic în primul trimestru și de fier în ultimul. Sau după o boală în care ai pierdut multe resurse, ori în cazul sportivilor care se antrenează foarte intens, cu mențiunea că suplimentele nu ar trebui luate tot timpul, ci doar în perioadele respective”.

În ceea ce îi privește pe cei care urmează o dietă vegană, atît timp cît alimentația lor este diversificată și corect alcătuită „nu au nevoie de suplimente speciale. Excepție face vitamina B12, care se găsește în alimentele de origine animală”. Aceasta nu este produsă de animale, ci de bacteriile pe care animalele le consumă din sol și din apă. Înainte de apariția agriculturii industrializate, atît oamenii, cît și animalele, obișnuiau să o obțină consumînd fructe și legume contaminate sau apă din rîuri. „Iar dacă iau și vitamina D, trebuie să știe că există și varianta vegetală.

Nici în cazul menopauzei nu există necesități particulare de suplimente. Piața abundă în suplimente pentru menopauză cu efecte cel puțin incerte. Osteoporoza, de exemplu, nu este dată de lipsa de calciu și de vitamina D, deși și acestea pot interveni, însă cauzele principale sînt cele hormonale. Ideea că vindeci sau că ții în control osteoporoza numai cu suplimente de calciu și de vitamina D este falsă.”

Beneficiile și riscurile suplimentelor alimentare sînt încă departe de a fi înțelese complet. Iar în lipsa unor date concrete, a unor studii detaliate, părerile specialiștilor din acest domeniu pendulează de la o extremă la alta. Însă ce ar trebui să fie clar pentru toată lumea este faptul că între suplimentele alimentare și un stil de viață sănătos nu se poate pune semnul egal, iar aceste capsule nu pot înlocui un regim alimentar echilibrat.

Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Ar trebui de deschis secții de votare suplimentare peste hotare?