Pandemia de COVID-19, care a dus la decesul a peste 3,3 milioane de persoane, la zeci de milioane de infectări cu noul coronavirus şi a afectat economia mondială, „putea fi evitată”, susţine o echipă de experţi independenţi mandataţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), transmite Agerpres.
Într-un raport publicat miercuri, aceştia denunţă un „veritabil Cernobîl al secolului al XXI-lea” şi solicită urgent reforme ample ale sistemelor de alertă şi prevenire. OMS ar fi trebuit să declare epidemia cu noul coronavirus, declanşată în China, o urgenţă internaţională mai devreme de 30 ianaurie 2020, întrucît luna care a urmat a fost „pierdută”, iar ţările nu au reuşit să ia măsuri ferme pentru a stopa transmiterea virusului, precizează raportul experţilor, potrivit Reuters.
„Situaţia în care ne aflăm astăzi putea fi evitată”, a declarat unul dintre copreşedinţii acestui panel, Ellen Johnson Sirleaf, fostă preşedintă a Liberiei.
Deşi conţine critici aspre, raportul nu pune responsabilitatea asupra unui singur vinovat, spre deosebire de fostul preşedinte american Donald Trump, potrivit căruia China şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pe care a catalogat-o drept marioneta Beijingului, erau singurii responsabili de dezastrul sanitar şi economic în care se află lumea. Dimpotrivă, „situaţia a fost cauzată în urma unei multitudini de eşecuri, lacune şi întîrzieri de planificare şi răspuns” în faţa pandemiei, a subliniat Sirleaf, în cadrul unei conferinţe de presă.
Încă de la începutul crizei, OMS a fost criticată pentru modalitatea în care a răspuns la pandemie, întîrziind în special recomandarea purtării măştilor. A fost acuzată de Statele Unite că ar fi fost extrem de indulgentă cu China, ţara unde a apărut prima dată noul coronavirus, şi că a declarat cu întîrziere starea de urgenţă sanitară. La rîndul său, China a fost acuzată că ar fi încercat să camufleze epidemia.Bineînţeles, „putem spune că au fost în mod clar întîrzieri în China, dar au fost întîrzieri peste tot”, a comentat Helen Clark, fost prim-ministru al Noii Zeelande, copreşedinte al grupului de experţi.
„A trecut prea mult timp”, au constatat experţii, de la raportarea unui focar epidemic de pneumonie de origine necunoscută în a doua jumătate a lunii decembrie 2019 şi declararea, pe 30 ianuarie, de către OMS, a unei urgenţe de sănătate publică de importanţă internaţională, cel mai ridicat nivel de alertă.
Din punctul de vedere al experţilor, anunţul putea fi făcut încă de la prima reuniune a comitetului de urgenţă al OMS, pe 22 ianuarie. Dar chiar dacă OMS ar fi declarat urgenţă sanitară cu o săptămînă mai devreme, situaţia nu ar fi fost cu mult mai diferită, a recunoscut Helen Clark. Abia pe 11 martie, cînd directorul OMS a calificat situaţia drept pandemie, guvernele au luat cu adevărat măsuri de urgenţă.Grupul de experţi recomandă guvernelor şi comunităţii internaţionale să adopte fără întîrziere un ansamblu de reforme vizînd transformarea sistemului mondial de pregătire, alertă şi răspuns în faţa pandemiilor.
În urma publicării raportului, directorul OMS a spus miercuri că agenţia sanitară va discuta cu cele 194 de state membre descoperirile şi recomandările panelului de experţi independenţi. Concluziile raportului vor fi discutate de miniştri ai Sănătăţii în cadrul adunării anuale a OMS, ale cărei lucrări vor debuta pe 24 mai.
Adăuga comentariu