Demența la bătrînețe poate fi prevenită, dacă urmezi 5 sfaturi simple

Demența sau boala Alzheimer afectează una din șase persoane cu vîrsta peste 80 de ani, arată date recente. Este una dintre cele mai temute boli ale bătrîneții, deoarece pierderile de memorie, lipsa capacității de autoîngrijire și dezorientarea afectează semnificativ calitatea vieții persoanei afectate.

Chiar dacă nu se cunosc cu precizie toate cauzele pentru care se instalează demența, există anumiți factori de risc ce pot fi evitați astfel încît riscul de a dezvolta această boală a creierului să fie redus la minimum.

Descoperă mai jos 5 sfaturi simple ca să previi demența.

Obiceiurile care reduc riscul de a face demență

Ca să previi demența, ține cont de aceste sfaturi simple pe tot parcursul vieții:

• fă mișcare în fiecare zi, minimum 30 de minute – mers pe jos, pe bicicletă, alergare ușoară, înot
• ține sub control tensiunea arterială, glicemia și nivelul colesterolului – urmează tratamentul recomandat de medic
• adoptă un regim alimentar sănătos, bogat în fructe și legume proaspete, pește, cereale integrale – evită grăsimile din carnea grasă, mezeluri, dulciuri, sucurile cu mult zahăr
• antrenează-ți creierul cu jocuri de memorie – sudoku, integrame, croșetat, puzzle
• menține o relație apropiată cu prietenii și cei dragi – studiile arată că demența poate fi prevenită sau încetinită în drumul ei prin comunicare și ascultare a celor de lîngă noi

Fii atent la simptomele timpurii ale demenței!

Demența se instalează treptat, uneori chiar de la vîrsta de 40 de ani, arată un nou studiu publicat în jurnalul Science Translational Medicine. Simptomele sînt, inițial, banale, ignorate sau puse pe seama oboselii.

Însă, în timp, boala „sapă” în creier, producînd modificări distructive care determină pierderea memoriei și, în final, decesul bolnavului.

Printre semnele care pot anunța instalarea demenței se numără:

• confuzia și dezorientarea
• depresia, anxietatea, ideile delirante (pacienții au impresia că le umblă cineva prin lucruri, că vrea să le aducă un prejudiciu)
• schimbările de personalitate (supărare, furie, agresivitate fizică sau verbală, paranoia, suspiciune)
• sentimentul de copleșire, de a nu putea face față sarcinilor zilnice
• probleme cu memoria (pot fi uitate evenimentele trăite recent, nume sau numere de telefon, chipuri)
• tulburările de limbaj (sînt uitate cuvinte uzuale, pacienții folosind expresii de tipul „cum îi spune”, „asta”, înțelegi tu”, „nu-mi vine acum numele”)
• lipsa de interes și de inițiativă (somnolență, izolare socială, vizionarea permanentă la televizor)

Toate aceste manifestări indică demența în diverse stadii și trebuie semnalate medicului psihiatru, neurolog sau geriatru. Chiar dacă tratamentul nu vindecă boala, acesta încetinește progresia ei și ameliorează simptomele, îmbunătățind totodată calitatea vieții.