Oficialii din municipiul Halmstad, Suedia, au forțat recent un profesor să își scoată masca și au interzis utilizarea tuturor formelor de protecție facială în școli. Municipalitatea a declarat că nu există dovezi științifice care să ateste eficiența măștilor, invocînd recomandările Agenției suedeze de Sănătate Publică (există „riscuri mari”, măștile nu sînt utilizate incorect).
Pentru cineva care nu este familiarizat cu răspunsul suedez la Covid-19, interdicția ar putea părea șocantă. Deși măștile nu sînt infailibile, există dovezi care indică faptul că ele contribuie la reducerea răspîndirii coronavirusului, în special în situații în care menținerea distanței este imposibilă – cum sînt școlile.
În cele din urmă, municipalitatea a renunțat la interdicție. Dar noi exemple de interzicere a măștilor continuă să apară în Suedia. Bibliotecarii din orașul Kungsbacka, de exemplu, au primit instrucțiuni să nu poarte măști.
Cum s-a ajuns în această situație? Tot ce au spus oficialii din Halmstad și Kungsbacka despre măști este în conformitate cu declarațiile agenției suedeze de sănătate publică. Interdicțiile locale de a purta mască sînt un produs logic ale celor nouă luni de declarații consistente anti-mască ale statului suedez, un exemplu de proastă comunicare a riscurilor.
În afara Suediei, majoritatea europenilor sînt obișnuiți acum să poarte măști în interior, fie în supermarket, în transportul public sau cînd merg la medic. A devenit un obicei atît de înrădăcinat, încît uneori uităm că în primele luni ale pandemiei mulți dintre noi nu purtam măști. În acele zile de început, mesajul principal era destul de simplu „spălați-vă mîinile” și „nu vă atingeți fața”.
Centrul European pentru Controlul Bolilor a recomandat pentru prima dată utilizarea publică a măștilor în aprilie 2020, deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcut recomandarea abia în iunie. Abia în august, Norvegia, Danemarca și Finlanda au cerut purtarea măștilor.
Dar Suedia a ales o cale diferită. Agenția suedeză de Sănătate Publică a afirmat în mod constant că măștile sînt ineficiente și că utilizarea lor ar putea crește răspîndirea Covid-19 – o viziune comună la începutul pandemiei, dar una rară acum.
Politica din Suedia a depășit granițele, devenind activism internațional anti-mască. În aprilie, principalul epidemiolog al țării, Anders Tegnell, a scris un e-mail către Centrul European pentru Controlul Bolilor (care se întîmplă să aibă sediul la Stockholm), avertizînd să nu recomande utilizarea măștilor.
Comunicarea riscurilor
În primăvara anului 2020, cînd SARS-CoV-2 era încă un virus nou și slab înțeles, comunicarea suedeză era o mantră tripartită simplă și consecventă: spălați-vă mîinile, țineți distanța, rămîneți acasă dacă sînteți bolnav. Mesajul va fi transmis cetățenilor din multe alte țări și este un exemplu de comunicare eficientă a riscurilor, care ar trebui să fie clară, directă și ușor de urmat.
Liniile directoare ale OMS pentru comunicarea eficientă a riscurilor în timpul crizelor de sănătate publică subliniază faptul că incertitudinile ar trebui să fie declarate în mod explicit, că informațiile să fie consistente și ușor de înțeles, iar mesajele să conțină acțiuni recomandate specifice și realiste.
Etapele inițiale ale comunicării suedeze au bifat două dintre cerințe, dar nu au comunicat incertitudinea, așa cum au făcut alte țări care au ales, de asemenea, mesaje foarte simple.
Pe măsură ce s-a dezvoltat înțelegerea științifică a virusului, comunicarea riscurilor privins măștile nu s-a schimbat. În august, de exemplu, cînd purtarea măștii a devenit tot mai răspîndită în alte țări europene, Tegnell a spus că dovezile despre acest tip de protecție erau „uimitor de slabe” și că utilizarea lor ar putea crește răspîndirea virusului.
Un mesaj confuz
Autoritățile suedeze și-au menținut poziția anti-mască pînă în decembrie, cînd premierul Stefan Lofven a anunțat o schimbare cu privire la utilizarea măștilor în transportul public.
Dar noua regula a lui Lofven nu a fost una simplă. El a recomandat utilizarea măștilor de la 7:00 la 9:00 și de la 16:00 la 18:00, pentru cei născuți „în 2004 sau înainte”, care nu au un loc pe scaun. Dacă sună prea complicat, asta e.
Nu este surprinzător faptul că regula a fost prea puțin respectată – doar jumătate dintre navetiști poartă măști în timpul orelor de vîrf.
Și nu este vorba doar despre publicul larg. La două săptămîni după introducerea recomandării, directorul Agenției suedeze de Sănătate Publică, Johan Carlson, a fost văzut fără mască într-un autobuz, în timpul orei de vîrf. Cînd a fost întrebat despre eșecul său de a se conforma propriilor recomandări, el a spus: „Pur și simplu nu am observat cît era ceasul”, ceea ce ilustrează problema comunicării prea complicate.
Confuz și complex
Dacă șeful Agenției de Sănătate Publică este incapabil de a-și respecta propriile reguli, cu greu poate fi învinuit publicul pentru că nu se conformează.
În acest context, nu este de mirare că bibliotecile și școlile din Suedia trimit mesaje confuze legate de purtarea măști.
Este produsul unor luni de comunicare deficitară a riscurilor. Eșecul ar putea avea rezultate foarte îngrijorătoare: o rată de infectare crescută, într-o țară aflată în pragul unui al treilea val.
Adăuga comentariu