Alimentația corectă în timpul postului: recomandările nutriționistei

Se consideră că postind o zi pe săptămînă îi oferim organismului un timp minim pentru regenerare şi purificare.

Un post de trei zile ne debarasează corpul de toxine şi curăţă sîngele, unul de cinci zile iniţiază procesul de vindecare şi de refacere a sistemului imunitar. Pe toată durata postului complet, băutul apei este obligatoriu, cel puţin 1,5 litri pe zi, pentru evitarea deshidratării şi a blocajului renal.

Nutriționista Cristina Cerevatenco susține că postul ortodox are o semnificație spirituală cu sensul de a fi mai puțin legați de mîncarea fizică și mai mult orientați către hrana spirituală, relatează Noi.md cu referire la ea.md.

„Ceea ce ar trebui să avem în vedere atunci cînd ținem postul ortodox este faptul că acesta este un obicei creștin care se repetă în zilele noastre ca o retrăire metaforică a evenimentelor biblice. Însă, nu ar trebui să uităm că trăim în alte condiții sociale, economice, inclusiv sănătatea multor dintre noi ar putea să fie destul de șubredă ca urmare a nivelului ridicat de stres, a alimentației dezechilibrate ce ne sărăcește corpul de vitamine, minerale și alți factori negativi care nu erau prezenți în viața strămoșilor noștri”, a spus nutriționista.

Potrivit nutriționistei, postul aduce mai multe schimbări în dietă printre care renunțarea la alimentele de origine animală, ceea ce poate scădea cantitatea de proteine consumate zilnic.

• „Proteinele sînt indispensabile pentru producția de hormoni, enzime, neurotransmițători.
• Persoanele ce au credința că ”carnea dă putere” pot observa că vor tinde să compenseze lipsa alimentelor de origine animală cu consumul crescut de pîine, cartofi, zahăr – pentru mai multă energie. Își vor direcționa atenția către surse vegetale de proteine – leguminoase (linte, năut, fasole, mazăre galbenă), produse din soia, nuci, cereale integrale ș.a.
• Totodată, ar trebui să nu pierdem din vedere aspectul că proteinele de origine vegetală nu conțin tot complexul de aminoacizi necesari corpului uman. Se recomandă să le combinăm astfel între ele ca să reușim totuși să asimilăm proteine complete din ceea ce avem în farfurie. Exemplu: legumoasele ar trebui consumate la aceeași masă cu cereale – acestea se vor completa reciproc din punct de vedere nutrițional.
• O altă categorie de persoane ce ar putea simți oboseală accentuată pe perioada postului sînt cele care suferă de deficit de fier și/sau vitamina B12. Știm că le asimilăm acești nutrienți mai ușor din produsele de origine animală. Aceste persoane ar fi bine să ia un supliment sau super-alimente cu fier, vitamina B12 în timpul postului. La început de primăvară, natura vine în ajutorul nostru în acest sens și ne oferă primele plante verzi care abundă în minerale și vitamine – urzica, leurda.
• Persoanele care suferă de gastrită, la fel riscă să nu asimileze necesarul de aminoacizi, stomacul fiind organul-cheie în digestia proteinelor”, adaugă Cristina Cerevatenco.

Postul este o perioadă cînd ar trebui să fim mult mai atenți la alimentația noastră pentru a evita deficitele nutriționale.

„Persoanele ce țin postul ortodox și o fac doar pentru suflet, ar trebui să fie atente să aibă o dietă echilibrată nutrițional, dar lor nu li se interzic dulciurile sau alte alimente considerate nesănătoase. Pe cînd un post ținut cu scop de detoxifiere și însănătoșire, va presupune și excluderea tuturor alimentelor nesănătoase sau care pot afecta procesele de regenerare din corp. Vorbim despre zahăr, îndulcitori artificiali, făina albă, alimentele procesate (chiar dacă sînt de post), băuturile carbogazoase, cafeaua, alcoolul.

Recomandările referitor la hidratarea organismului sînt aceleași ca și în dieta obișnuită. Cu unica mențiune că în această perioadă ar trebui să crească aportul de alimente vegetale care vin de obicei și cu un plus de fibre. Astfel corpul va avea nevoie de un necesar mai mare de lichide. Dacă persoana obișnuia să bea 1-1,5l pînă la începerea postului, atunci ea va observa o senzație de sete accentuată sau predispunere la constipație după ce va crește aportul de fibre. Respectiv va trebui să bea acel necesar zilnic recomandat de 1,5-2l apă în zi ”, a mai spus nutriționista.

Cu ce înlocuim proteinele din carne?

„Produsele din carne se înlocuiesc cu surse vegetale cu un conținut ridicat de aminoaci:

1. leguminoase (linte, fasole, năut, mazăre galbenă)
2. cereale integrale – hrișcă, grîu, mei, amarant, quinoa, secară, sorg
3. produse din soia, tofu
4. nuci, semințe
5. super-alimente –spirulina, chlorella, alge dulse, drojdie inactivă”, susține nutriționista.

Copii nu pot fi impuși să consume ceea ce nu le place menționează Cristina Cerevatenco. Ei sînt foarte rezistenți la schimbările din dietă și mămicile ar trebui să introducă treptat alimente noi pe care aceștia le vor accepta în timp. Nici din punct de vedere al sănătății nu se recomandă o schimbare bruscă a alimentației, deoarece sistemul digestiv al copiilor este foarte sensibil.

„Totul depinde de ce dietă are copilul în general. Dacă acesta a fost obișnuit cu consumul de leguminoase, cereale, fibre, atunci flora lui intestinală este pregătită pentru o perioadă de post în care mama poate să îi mai dea niște ouă fierte, pește – ca să nu fie prea drastic. Însă dacă acesta a avut o dietă ce se baza preponderent pe produse procesate, cu puține fibre, o schimbare bruscă a dietei va crea deranjamente intestinale și surprize neplăcute.

Deosebit de atente ar trebui să fie mămicile cu copii ce manifestă carențe de vitamine, minerale, predispuși la alergii alimentare, cu imunitate scăzută și alte condiții de sănătate pentru care este mai avantajos să se evite urmarea postului de către copil.

Postul este recomandat şi în cazul bolilor infecţioase în fazele acute, deoarece energiile organismului, nemaifiind orientate către procesul de digestie (care canalizează o mare parte din acestea) sînt folosite în procesul de apărare contra microorganismelor.