7 motive pentru a renunţa la dulciuri: sanatatea dvs. este în pericol

Ciocolata, bomboane, biscuiţi, prăjituri, chifle cu zahăr, gogoaşe, turte ... Cît de multe ispite dulci! Uneori este pur şi simplu imposibil să-ţi refuzi plăcerea de a mînca ceva gustos. Cu toate acestea, trebuie să cunoaştem măsura, pentru că în afară de dinţi deterioraţi şi talie, pe amatorii dulcurilor îi aşteaptă încă o mulţime de probleme cu sănătatea.

Desigur, nu putem evita dulciurile cu totul – acestea conţin carbohidraţi, esenţiali pentru buna funcţionare a organismului. Celulele noastre sînt în întregime dependente de aportul regulat al glucidelor, deoarece acestea oferă o recuperare de energie. În plus, zahărul contribuie la producerea serotoninei – “hormon al fericirii ". Dar, dacă slăbiciunea pentru dulciuri se transformă într-o pasiune, pot apărea probleme grave cu sănătatea. Recent, oamenii de ştiinţă au reuşit să descopere foarte mult fapte noi cu privire la pericolele generate de produsele de cofetărie.

Efectele secundare ale "vieţii dulci":

Infertilitatea. Un studiu recent efectuat de specialiştii de la Universitatea Harvard a arătat că consumarea cantităţilor mari de dulciuri afectează producerea de testosteron si estrogen.

Cancer de intestin. Savanţii americani, de asemenea, avertizează că una dintre consecinţele triste ale dependenţei de dulciuri este cancerul. Consumarea cantităţii mare de produse de patiserie impune pancreasul să producă activ insulină, acest fapt ar putea provoca formarea tumorilor maligne în intestin. O astfel de concluzie a fost făcută de către medici pe bază de observare a cîteva mii de femei.

Dulciurile sînt dăunătoare pentru creier. O îngrijorare deosebită în rîndul savanţilor cauzează efectele negative posibile ale dulciurilor asupra creierului uman. Experţii spanioli spun că, zahărul afectează în mod negativ creierul.

Oamenii de știință au studiat la şoareci o boală ereditară rară, sindromul Lafor. La această boală, glicogenul, începe să fie stocat în celulele creierului. Ca urmare, se dezvoltă convulsii epileptice, tulburări motorii şi debilitate mentală.

Pentru că în celulele creierului “să nu se depună” glycogen, organismul produce 2 tipuri de proteine speciale. Pentru fiecare din aceste proteine răspunde o anumită genă. În caz de deterioare a uneia dintre gene, se dezvolta sindromul Lafor.