Fructul de aur şi foloasele acestuia

Fructul de aur, galben ca Soarele, cu numeroase virtuţi vindecătoare, multe ştiute, altele uitate sau poate nedescoperite.

Încă din Antichitate, lămîia era foarte apreciată, fiind considerată antidot împotriva otrăvirii, ceea ce ştiinţa a confirmat ulterior.

Bogată în vitamine precum A, B1 şi B2, dar mai ales vitamina C, lămîia este bogată în minerale, printre acestea, potasiu, magneziu, calciu, fosfor, dar şi în bioflavonoide, carotide şi pectină.

Cu un aport caloric de doar 29 de calorii la 100 de grame, specialiştii spun că nu ar fi rău să consumăm lămîie zilnic.

Este energizantă, revigorantă şi un aliat împotriva alimentaţiei moderne procesate, pline de zahăr, sare, aditivi alimentari toxici.

Lămîia contracarează aciditatea organismului, care are consecinţe asupra stării de sănătate:oboseală, dureri de cap, dureri abdominale, imunitate slabă.

În timp, aceste simptome vor afecta organismul pînă la îmbolnăvirea sa şi apariţia bolii.

Cînd sîntem sănătoşi, pH-ul are o valoare uşor alcalină, fiind cuprins între 7,35 şi 7,45. Astfel, în lipsa unui echilibru pe termen lung, organismul va fi devitalizat, puterea sa va scădea, iar bolile ne vor da tîrcoale.

Lămîia este un fruct cu pH alcalin, putînd reechilibra cu succes a Ph-ului sangvin. Lămîia este de un real folos şi celor care au diabet, nu înlocuieşte tratamentul, dar participă la eliminarea glucozei din sînge.

Şi durerile de stomac pot fi atenuate dacă vom consuma lămîie, datorită potasiului pe care îl conţine. Ea transformă acidul citric în citrat de sodiu, ceea ce calmează stomacul combătînd aciditatea, reducînd greaţa, dar şi refluxul alimentar.

Lămîia îi ajută şi pe cei care vor să slăbească,pentru că elimină grăsimea şi dizolvă toxinele. Este bine să începem dimineaţa cu un pahar cu apă în care am stors o lămîie sau măcar jumătate de lămîie.

Ea este bună pentru gît, atunci cînd sîntem răciţi, sub formă de gargară. Într-un pahar cu apă se stoarce o lămîie şi se adaugă o linguriţă de sare grunjoasă. Apoi cu acest lichid se face gargara.

Recomandată şi celor care au varice, lămîia reduce permeabilitatea venelor şi întăreşte pereţii vaselor de sînge. Ne putem relaxa doar picioarele sau întregul corp dacă adăugăm în apă cîteva picături de ulei de lămîie şi de chiparos, în care vom sta cel puţin 15 minute.

Datorită vitaminei C pe care o conţine, lămîia este recomandată în infecţiile virale şi microbiene. Dacă vă simţiţi epuizaţi, beţi suc de lămîie. Nu doar că luptă împotriva oboselii, dar stimulează şi activitatea cerebrală, spun specialiştii. Putem, de asemenea, să folosim picături de lămîie într-un recipient de aromaterapie care să difuzeze în camera în care stăm.

Lămîia ţine, de asemenea, insectele la distanţă şi este bine să pulverizăm în cameră ulei esenţial. Este recomandată și în stările de iritare, atunci cînd sîntem tensionaţi, putem folosi picături de ulei – fie stropite pe o batistă, fie inhalată esenţa volatilă.

Mai este recomandată în combaterea tensiunii arteriale şi tulburările de inimă. Uleiul de lămîie se foloseşte şi pentru efectele sale antiseptice, antifungice, detoxifiante şi sedative.

Nu trebuie să ocolească lămîia în special cei care sînt stresaţi, au febră, infecţii, astm bronşic, insomnie, afecţiuni ale pielii sau părului.

Este în acelaşi timp şi un bun dezodoriozant pentru picioare, dar şi un bun remediu pentru cei care îşi doresc o respiraţie proaspătă.