Opoziţia turcă a reuşit să-şi aleagă candidatul la alegerile prezidenţiale din mai

După o ceartă publică, opoziţia din Turcia, formată din şase partide, l-a ales pe Kemal Kilicdaroglu pentru a fi candidatul său unic la alegerile prezidenţiale din 14 mai, însă unii spun că economistul în vîrstă de 74 de ani nu are carisma necesară pentru a-l putea detrona pe actualul preşedinte Recep Tayyip Erdogan, care domină politica ţării de două decenii, relatează The Guardian.

Lider de cursă lungă al Partidului Republican al Poporului (CHP), Kemal Kilicdaroglu va încerca să fie o provocare pentru Recep Erdogan la alegerile de la mijlocul lunii mai, în ciuda criticilor potrivit cărora nu ar avea flerul politic şi carisma necesare pentru a contesta populismul lui Erdogan.

Kilicdaroglu a fost desemnat candidat la alegerile prezidenţiale din partea coaliţiei de opoziţie Alianţa Naţională, alcătuită de partidul său, CHP, împreună cu partidul naţionalist Iyi Parti (Partidul Bun) şi mai multe formaţiuni mai mici desprinse din Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan. Aceste partide s-au angajat să se unească pentru a-l răsturna de la putere pe Erdogan şi pentru a revizui schimbările legislative şi constituţionale care au marcat guvernarea sa, promiţînd inclusiv revenirea ţării la un sistem parlamentar, şi nu prezidenţial.

Alegerile reprezintă o ocazie rară pentru opoziţie de a-l contesta pe Erdogan şi supremaţia partidului său AKP, mai ales în contextul în care cutremurele devastatoare de luna trecută, care au ucis peste 46 000 de persoane în Turcia, au stîrnit furia populară pentru modul în care guvernul a răspuns la situaţia de dezastru, dar şi pentru faptul că a închis ochii la construcţii neconforme. Sondajele de opinie din săptămînile de după cutremur au arătat o uşoară scădere a popularităţii AKP şi o creştere a sprijinului pentru partidele de opoziţie, în principal CHP şi Partidul Bun.

Conştientă că nu are şanse de reuşită decît dacă este unită şi prezintă un candidat unic, opoziţia s-a angajat să revoce puternica preşedinţie executivă creată de Erdogan, să readucă Turcia la democraţia parlamentară şi să restabilească independenţa unei bănci centrale care a pus în aplicare cerinţa preşedintelui de a menţine rate scăzute ale dobînzilor, ceea ce a dus la creştere economică, dar a prăbuşit lira şi a alimentat inflaţia.

Astfel, alegătorii vor decide la 14 mai nu numai cine conduce Turcia, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa şi ce rol poate juca pentru a atenua conflictul din Ucraina şi Orientul Mijlociu.