În timp ce o parte din populația planetei a fost deja imunizată împotriva noului coronavirus, noi tulpini ale virusului crează panică în diverse colțuri de pe mapamond, transmite unimedia.info.
În urmă cu cîteva săptămâîni, Marea Britanie a fost pusă în carantină peste noapte de întreaga planetă. Toate granițele au fost închise, iar mii sau zeci de mii de oameni au rămas în mașini pe parcursul mai multor zile pentru erau blocați la graniță. Gestul radicat și, din experiența mea, fără precedent, avea o explicație cît se poate de simplă.
La acea vreme, în Regatul Unit, a fost identificată o nouă tulpină de coronavirus. Cu numele de cod B.1.1.7, această formă a virusului a panicat un pic cercetătorii pentru că se răspîndește semnificativ mai ușor, între 50-70 mai rapid, iar încărcătura virală transmisă este mai mare. Asta nu înseamnă că, dacă te vei infecta cu B.1.1.7, vei avea o formă mai gravă a bolii, conform autorităților britanice sau unul dintre vaccinurile aflate acum în piață nu va funcționa în cazul tău.
Deși era previzibil că virusul va suferi mutații în aproximativ un an de la primele cazuri depistate, cercetătorii au sperat că noile forme ale virusului nu vor pune o presiune mai mare pe sistemul medical. Din păcate, exact asta s-a întîmplat. În contextul în care bolnavii sînt mai numeroși ca niciodată, medicii și cadrele medicale auxiliare sînt obosite, o nouă tulpină de coronavirus poate provoca mai multe decese din aceste motive, nu din altele.
Totul a plecat din Marea Britanie sau nu neapărat
La momentul redactării acestui material, este foarte probabil ca noua formă de coronavirus să fie deja prezentă în peste 33 de țări, de la Marea Britanie și Australia, pînă în Statele Unite ale Americii. Ca să înțelegi mai bine de ce vehiculează că această formă a virusului este semnificativ mai contagioasă, este suficient să te uiți la numărul de cazuri record care sunt identificate în Regatul Unit în fiecare zi.
Până în 17 decembrie, cînd au fost depistate 35.383 de cazuri noi de coronavirus, fostul record a fost un caz excepțional de 33.470 pe 12 noiembrie. În mai puțin de două săptămîni și cu măsuri stricte de carantină impuse pe întregul teritoriu al Regatului, media numărului de cazuri a ajuns la 60.000 noi depistate, iar numărul lor pare să crească în fiecare zil.
La începutul acestei săptămâni, spitalele din Marea Britanie au făcut un efort supraomenesc pentru a face față cazurilor noi de coronavirus. De la finele lunii decembrie, deja, aproximativ 2.930 de oameni au fost nevoiți să aștepte pînă la 12 ore până când să ajungă pe un pat de spital, conform datelor NHS obținute de AP. Fostul record similar a fost de 2.847 de persoane care au așteptat 12 ore pentru un pat în ianuarie 2020.
Pe de altă parte, Marea Britanie este cea mai eficientă țară cînd vine vorba de programul de vaccinare. Până la începutul acestei săptămâni, 1,3 milioane de britanici au fost deja vaccinați, cu peste 1000 de centre de vaccinare deschise până la finele săptămâni în fiecare colț la Regatului.
În altă ordine de idei, spre deosebire de situația din România, guvernul de la Londra a oferit un ajutor de pînă la 9000 de lire sterline afacerilor din HoReCa, retail și agrement pentru a supraviețui în contextul noilor restricții. Firmele românești nu au văzut niciun ajutor, doar posibilitatea de a-și amâna ratele și de a obține credite bancare „în condiții avantajoase”.
Tot spre deosebire de țări precum România, pentru că pandemia a început să fie luată foarte în serios în Regatul Unit, oamenii sunt obligați să-și desfășoarea activitatea acasă și, eventual, să meargă la cumpărături. Toate localurile sunt închise, la fel și furnizorii de servicii considerate non-esențiale, precum coafor. Nu se pune problema nici de terase.
În doar o lună, de când noua tulpină de coronavirus a început să se propage în Marea Britanie, numărul cazurilor depistate a crescut cu 50% de la o săptămînă la alta, iar numărul deceselor provocate de Covid-19 a crescut cu 21% în același timp. Aproximativ 76.423 de britanici și-au pierdut viața în pandemie.
De unde a pornit noua tulpină de Covid-19
Oamenii de știință au în continuare multe întrebări legate de B.1.1.7 și încearcă să înțeleagă cât mai rapid particularitățile noile infecții. Există însă multe lucruri care se cunosc deja.
Primele cazuri au fost depistate la mijlocul lunii octombrie, când Consorțiul Genomului Covid-19 din UK (Cog-UK) a realizat o analiză completă din punct de vedere genetic a două mostre de coronavirus colectate în Kent și Londra pe 20 și 21 septembrie.
În prima fază, oamenii de știință nu au fost îngrijorați, cum am spus și mai sus, transformările suferite de un virus când ajunge în populație sunt normale și, într-o oarecare măsură, previzibile. Îngrijorarea a venit la iveală cînd B.1.1.7 a putut fi asociat cu o creștere bruscă a numărului de cazuri de coronavirus în regiunea de sud-est a Marii Britanii.
Pînă la acea dată, Covid-19 a mai suferit mutații de la primele cazuri depistate în Wuhan. B.1.1.7 are însă cele mai multe mutații la un singur loc comparativ cu orice altă variantă de Sars-CoV-2 de la începutul pandemiei și pînă în prezent. Nu mai puțin de 23 de litere din codul genetic al virusului s-au schimbat, iar dintre acestea, 17 pot schimba comportamentul virusului.
Printre modificări se numără și câteva mutații ale proteinei spike, responsabilă de intrarea virusului în celulele corpului uman, conform unui raport agregat de Financial Times. În centrul atenției este o mutație intitulată N501Y. Ea este situată în proteina spike a coronavirusului, un punct de pe suprafața sa care îi permite să se atașeze de receptorii ACE2 ai celulelor umane pentru a le penetra și joacă astfel un rol esențial în infecția virală. „Nu există o relație clar stabilită între atașarea la ACE2 și o transmisibilitate sporită, dar este plauzibil ca o astfel de relație să existe”, apreciază Centrul european de prevenție și control al bolilor (ECDC).
Experții din domeniul virusologiei sunt de părere că multiplele mutații au fost dezvoltate într-un pacient infectat cu coronavirus care avea un sistem imunitar foarte vulnerabil. Probabil, suferea de alte afecțiuni imunitare. Virusul a suferit modificări pe parcursul câtorva săptămîni, ca ulterior să ajungă să infecteze pe altcineva, în forma actualizată. Doar astfel de circumstanțe pot fi considerate responsabile de facilitarea mutațiilor. La această oră, nu știe nimeni dacă noua formă a virusului provine din Marea Britanie sau din altă țară, dar a fost consemnată acolo.
Cât de infecțioasă este tulpina B.1.1.7 de coronavirus
Noua tulpină de coronavirus intitulată B.1.1.7 a trecut deja printr-un proces de rebranding și s-ar putea să găsești referințe la ea și sub denumirea VOC 202012/01. Identificată în peste 30 de țări, noua tulpină a fost deja întâlnită în Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud, Danemarca, Franța, India și nu numai. Cele mai multe cazuri depistate au o legătură directă cu Marea Britanie, dar nu este neapărat o regulă sfântă.
Ca un detaliu important, O altă variantă, denumită 501.V2, este de acum dominantă în Africa de Sud. A fost detectată în eșantioane care datau din octombrie și ulterior a fost reperată în alte cîteva țări, în special în Regatul Unit și în Franța.
Pentru ambele variante, numărul cazurilor este subestimat, cred experții, deoarece analiza genetică a infecțiilor nu reprezintă o practică foarte comună. ”Sînt foarte puține țări care o caută, iar dacă nu o cauți, nu o vei găsi”, atrage atenția expertul în microbiologie Mads Albertsen de la Universitatea Aalborg din Danemarca. ”Nu-mi pot imagina să nu se fi răspîndit la nivel global până acum.”, a adăugat cercetătorul. Doar de curând, au fost realizate teste de diagnostic pentru noua tulpină B.1.1.7 care o identifică în mod particular.
Cea mai gravă particularitate a noului tip de virus ține însă de rata de răspîndire. În primele zile din noiembrie, 28% dintre infecțiile cu coronavirus din Londra erau cu noua tulpină de Covid-19. Până pe 29 noiembrie, procentul a crescut pînă la 63%. Conform modelelor computerizate, estimările sunt că ar fi cu 50-70% mai contagioasă. În practică, se modifică valoarea R a virusului cu aproximativ 0,4, făcîndu-l mai ușor de dobîndit. Implicit, pandemia devine mai greu de controlat fără restricții stricte și foarte stricte.
Ca să înțelegi mai bine consecințele unui virus care se răspîndește mai ușor, chiar dacă nu este mai grav, trebuie să ai în vedere un exemplu simplu realizat de către epidemiologul britanic Adam Kucharski, cu cîteva studii statistice în spate. Cu o rată de reproducere de 1,1, o rată de mortalitate de 0,8%, și 10.000 de persoane contaminate, se ajunge la 129 de decese într-o lună, a explicat cercetătorul. Dacă rata de mortalitate crește cu 50%, numărul de morți ar atinge 193. Dar, dacă rata de transmisibilitate ar crește cu 50%, s-ar ajunge la 978 de decese.
Dincolo de aceste date de context, mai există însă o particularitate importantă ce nu trebuie neglijată. Este posibil ca rata de răspîndire a noii tulpini să nu fie neapărat atît de periculoasă, ci, pur și simplu, oamenii care au avut această formă a infecției să fie mai ignoranți față de recomandările autorităților. Dintr-un punct de vedere, rata explozivă de infectare poate fi o coincidență, dată de faptul că tot mai mulți oameni ignoră cu entuziasm orice restricție sau măsură de distanțare socială.
Noile tulpini de coronavirus în raport cu vaccinurile care au început să fie distribuite
La momentul de față, există trei vaccinuri care au început să fie distribuite în Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și alte teritorii ale lumii. Este vorba de Pfizer/BioNTech, Moderna și Oxford/AstraZeneca.
Toate acestea generează un grad de protecție în organismul persoanei vaccinate prin ”antrenarea” sistemului imunitar de a recunoaște diferite locații ale proteinei spike din încărcătura virală. Experții sunt de părere că B.1.1.7 nu va influența acel comportament și, implicit, nu va afecta gradul de eficiență al vaccinului.
„Preconizăm că noua variantă este improbabil să aibă mai mult de un impact minor asupra eficienței vaccinului.”, a atras atenția profesorul Adam Finn, un expert în vaccinuri de la Universitatea din Bristol. Directorul BioNTech, Ugur Sahin, a insistat pe faptul că este „foarte improbabil” ca vaccinul companiei pe care o conduce să nu fie eficient împotriva B.1.1.7, deși vor mai fi necesare câteva săptămâni până la o concluzie definitivă pe marginea acestui subiect, scrie Playtech.
„În stadiul actual al cunoștințelor dobândite, experții cred că vaccinurile actuale vor fi eficiente împotriva acestor tulpini”, a declarat Henry Walke, de la Centrul american de prevenție și luptă împotriva bolilor (CDC), într-o conferință de presă, în urmă cu câteva zile.
Cercetătorii de la laboratorul guvernamental Porton Down din Marea Britanie fac eforturi pentru a confirma estimările optimiste legate de eficiența vaccinurilor existente în fața noilor forme de Covid-19.
„Noul” coronavirus este o problemă majoră, la fel ca „vechiul” coronavirus
În final, trebuie să rămîi cu trei lucruri când vine vorba de noile tulpini de coronavirus identificate în diverse colțuri ale lumii. Aceste forme de Covid-19 vin la pachet cu o încărcătură virală sporită care nu se reflectă într-o formă mai gravă a bolii efective, ci într-un grad sporit de răspîndire, conform CDC (Autoritatea Americană pentru Prevenirea Răspîndirii Bolilor). Măsurile de distanțare socială, restricții recomandate de autorități și purtarea măștilor te protejează în egală măsură de infectarea cu toate formele de SARS-CoV-2.
Nu în ultimul rînd, vaccinul este eficient în prevenirea infectării cu toate formele de coronavirus existente în fiecare colț al mapamondului. Faptul că apar noi tulpini de Covid-19 nu trebuie să te sperie sau să te facă să îmbrățișezi diverse conspirații cu entuziasm sporit, să fugi de vaccinuri. Nu există nicio dovadă legată de ineficiența vaccinurilor din piață în combaterea B.1.1.7
Gripa sezonieră suferă modificări în fiecare an, de aici și nevoia anuală pentru noi vaccinuri. Modificările, nevoia virusului de a se adapta, sunt cât se poate de previzibile din punct de vedere științific. Ar fi fost ideal să existe o singură tulpină pe întreaga planetă, dar șansele ca acest lucru să se întâmple erau improbabile către imposibile.
Reacția agresivă față de Marea Britanie de acum cîteva săptămîni nu a fost una alimentată de descoperiri științifice, ci de frică. Autoritățile din majoritatea țărilor europene au încercat să adopte un comportament preventiv față de un formă a virusului pe care nu o înțelegeau foarte bine. Deși mai sunt întrebări legate de noile tulpini de Covid-19, răspunsurile pe acest subiect au devenit destul de numeroase, încă de la finele lunii trecute.
Adăuga comentariu