Ieri, 22 martie, Curtea Constituțională (CC) a declarat constituțional decretul președintelui țării, Maia Sandu, prin care Igor Grosu a fost înaintat la funcția de prim-ministru. La scurt timp, liderul PSRM, Igor Dodon a venit cu o reacție, menționînd că această hotărîre „transformă Moldova din republică parlamentară în republică prezidențială”.
Lascurt timp, cu o reacție a venit și consilierul prezidențial pe domeniul Justiției, Olesea Stamate, care a menționat că hotărîrea Curții Constituționale este „consonantă cu jurisprudența anterioară a Înaltei Curți”:
Totodată, aceasta a venit cu cîteva explicații privind interpretarea unor articole din Constituție:
„în sensul articolului 98 alin. (1) din Constituție din cauza expirării termenului prevăzut la articolul 85 alin. (2) din Constituție, majoritatea parlamentară absolută va avea posibilitatea să abordeze problema învestirii Guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu Președintele Republicii, care trebuie să aibă loc, conform articolului 85 alin. (1) din Constituție, în cazul dizolvării Parlamentului.”
Deci, în cazul în care expiră termenul de 45 de zile de la momentul primei tentative eșuate de investire a unui guvern (în sensul art. 85 alin (2) și nu mai pot avea loc consultări pe motivul expirării termenului prescris, majoritatea parlamentara absolută va avea ”a avea posibilitatea să abordeze problema învestirii Guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu Președintele Republicii, care trebuie să aibă loc, conform articolului 85 alin. (1) (adica în cazul expirării celor 3 luni în care nu a fost investit un guvern) din Constituție, în cazul dizolvării Parlamentului.”
Respectiv, atunci cînd expiră și cele 3 luni în care nu a putut fi investit un guvern, începe procedura de dizolvare a Parlamentului, în cadrul căreia Președintele consultă fracțiunile parlamentare cu privire la data alegerilor anticipate, precum și, eventual, dacă este sau nu cazul investirii unui guvern.
Această prevedere trebuie înțeleasă și în contextul jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale. În speță, HCC 30 din 2013, prevede următoarele:
În sensul alineatului (1) al articolului 85 din Constituţie:
- termenul de 3 luni pentru dizolvarea Parlamentului se referă la blocarea procedurii de adoptare a legilor şi la imposibilitatea formării Guvernului;
- termenul de 3 luni începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/și de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare și de efectuare a altor proceduri legale şi constituie termenul limită pentru formarea noului Guvern.
În sensul alineatelor (1) şi (2) ale articolului 85 din Constituţie:
(....)
- după expirarea termenului de 3 luni Preşedintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eşuat formarea Guvernului, inclusiv dacă nu s-a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului.
La fel Curtea a statuat (în Decizia 266b din 2021) că dizolvarea parlamentului poate surveni doar ca sancțiune pentru inactivitatea acestuia, care-i poate fi imputată nemijlocit. În situația de față însă, noi avem situația în care un candidat desemnat a fost respins de Parlament. Un alt candidat urmează a fi examinat. Respectiv nu poate fi vorba despre inactivitatea Președintelui”, se arată în mesajul Olesei Stamate.
Adăuga comentariu