Moldova și Ucraina, candidați la UE: Ce urmează?

Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia a fost luată în unanimitate joi seara de liderii UE, a anunțat președintele Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi seara că prin acordarea statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova s-a schimbat paradigma lărgirii UE, iar politica de extindere a primit un nou implus, calificînd decizia liderilor UE drept „un mare pas” și un demers istoric, transmite Digi24.ro.

„Cred că Ucraina, Moldova și Georgia au primit un nou implus și sînt convins că toți se vor pune pe treabă, pentru a pune în practică reformele și proiectele care sînt încă necesare pentru a face următorul pas. Le felicit. Îmi doresc ca acest drum să fie rapid, bun, încununat de succes”, a spus președintele în declarațiile de presă susținute la încheierea reuniunii liderilor UE.

Semnificațiile deciziilor UE. O nouă eră pentru blocul comunitar?

Deși Ucraina ar putea avea nevoie de mai mult de un deceniu pentru a adera în cele din urmă la blocul comunitar, decizia de a o accepta în mod oficial ca țară candidată este un simbol al intenției UE de a pătrunde și mai mult în teritoriul fostei Uniuni Sovietice, comentează Reuters.

„Poporul ucrainean face parte din familia europeană. Viitorul Ucrainei este alături de UE”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe a blocului comunitar. „Ziua de astăzi marchează începutul unei lungi călătorii pe care o vom parcurge împreună”, a adăugat el.

Pe de altă parte, la șase ani după ce britanicii au votat pentru ieșirea din UE, vecina Ucrainei, Republica Moldova, primește și ea statutul de candidat, iar Georgiei, un alt stat ex-sovietic, i s-a spus că va obține același lucru după ce va îndeplini mai multe condiții.

Liderii UE au subliniat că aceste țări vor avea multe „teme de făcut” și că, după ce au dat startul celei mai ambițioase extinderi de cînd statele est-europene au aderat după Războiul Rece, este posibil ca blocul comunitar să fie nevoit să își schimbe modul de funcționare pentru a face față.

Unda verde primită de aceste două state este un semnal că Ucraina, dar și alte țări din fosta Uniune Sovietică, nu sînt obligate să rămînă în sfera de influență rusă, a declarat joi pentru Reuters ambasadorul Ucrainei la UE, Cențov Vsevolod.

Însă, în spatele retoricii triumfătoare privind acordarea statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova, există îngrijorare în cadrul UE cu privire la modul în care blocul poate rămîne coerent în timp ce continuă să se extindă. După ce a început în 1951 ca o organizație formată din șase țări pentru a reglementa producția industrială, UE are acum 27 de membri care se confruntă cu provocări complexe, de la schimbările climatice și ascensiunea Chinei pînă la un război la propria ușă.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat în această săptămînă că UE trebuie „să își reformeze procedurile interne” pentru a se pregăti pentru aderarea noilor membri, subliniind necesitatea ca problemele-cheie să fie convenite cu majoritate calificată, și nu în unanimitate.

Cerința unanimității frustrează adesea ambițiile UE, deoarece statele membre pot bloca deciziile sau le pot atenua.

Pe de altă parte, acordarea pe repede înainte a statutului oficial de candidate la aderare pentru Ucraina și Moldova a stîrnit nemulțumirea statelor din Balcanii de Vest și a intensificat sentimentul de marginalizare a acestei regiuni, ceea ce implică riscuri pentru UE.

În ciuda faptului că a fost zguduită în ultimii ani de o criză a migranților, precum și de Brexit, Uniunea Europeană rămîne populară, un sondaj din această săptămînă arătînd că aprobarea pentru apartenența la UE este la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani. Însă nemulțumirea publică crește din cauza inflației și a unei crize energetice, în condițiile în care Rusia își restrînge livrările de gaze ca răspuns la sancțiunile impuse din cauza acțiunilor sale în Ucraina - probleme ce vor fi discutate în cea de-a doua zi a summitului european, vineri.