Opinie: Parlamentul nu poate fi dizolvat dacă nu este pe placul președintelui și susținătorilor săi

Nu există nici un temei pentru a justifica comportamentul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, care a înaintat-o din nou în calitate de candidat la funcția de prim-ministru pe Natalia Gavrilița, deși majoritatea parlamentară create a înaintat-o la funcția de șef al guvernului pe Mariana Durleșteanu.

Această opinie a fost exprimată pe pagina sa de pe rețelele de socializare de către expertul independent, fostul vicepremier, ex-ministru al Economiei Moldovei, Alexandr Muravschi, transmite Noi.md.

El a menționat că criza puterii arată încă o dată cel mai înalt grad al nihilismului nostru juridic. Și, din păcate, acest lucru se manifestă în mod special la cele mai înalte nivele ale organelor superioare de conducere, a căror obligație sfîntă este de a urma fără precedent litera și spiritul legii și, în primul rînd, Constituția țării.

Alexandr Muravschi a atras atenția asupra faptului că, după prima și așteptata nereușită de formare a Guvernului, condusă de dna Natalia Gavrilița, Parlamentul și președintele au început să acționeze activ în direcții opuse. Președintele a continuat în mod firesc calea spre crearea situației pentru dizolvarea Parlamentului și a înaintat-o rapid pe aceeași doamna Natalia Gavrilița în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.

"Și în acest lucru nu ar fi fost nimic ilegal, dacă parlamentul nu ar fi reușit să efectueze modificări și, anunțînd în plenul parlamentuli despsre crearea unei majorități, așa cum cere decizia CC, să o înainteze pe dna Marian Durleșteanu în calitate de candidat la acest post", a subliniat fostul prim-vicepremier, ex-ministrul Economiei Republicii Moldova.

Potrivit lui, putem vorbi mult despre calitatea acestei majorități, despre esența sa etc.

"Cred că liderul PSRM a făcut o greșeală, spunînd că nu este vorba despre crearea unei coaliții de guvernare, ci doar despre o uniune tehnică pentru formarea Guvernului pentru ieșire din criză. Aceasta este acea situație care ar fi mai bine să nu fie prea mult comentată. Dar! Chiar dacă este, atunci nu are nici o importanță juridică. Nici Constituția, nici Legea cu privire la Regulamentul Parlamentului, nici decizia CC nu clasifică majoritatea parlamentară după specie. Această majoritate fie există, fie nu există. Și punct. Cerințele juridice au fost îndeplinite și majoritatea parlamentară a fost formată. Și dacă este una politică sau tehnică să clarifice politologii de pe ecranele TV", a spus Alexandr Muravschi.

El a subliniat că, reieșind din faptul desemnării candidatului, înaintat și declarat în conformitate cu legea majorității parlamentare, președintele țării era obligat să accepte această candidatură și să emită decretul cu privire la numirea dnei M. Durleșteanu drept candidat la funcția de prim-ministru, cu toate consecințele sale.

"După cum știm, acest lucru nu s-a întîmplat. Iar dna președinte nu a negat însuși faptul creării acestei majorități și a început să exprime îndoieli că toți deputații au intrat în ea de bună voie, să declare că unii deputați sînt corupți și altele, adică și-a asumat și funcția de anchetator, și procuror, și judecător, a pronunțat sentința de condamnare, ceea ce este absolut inacceptabil chiar și în sistemele pur prezidențiale", consideră fostul prim-vicepremier, ex-ministrul Economiei al Republicii Moldova.

El a subliniat că autoritățile trebuie să urmeze nu doar litera, ci și spiritul legilor și Constituției. Articolul 85 din Constituție, care a fost menționat de mii de ori în comentariile din ultimele două luni, definește destul de clar doar două cazuri care oferă președintelui dreptul de a începe procedura de dizolvare a Parlamentului.

"Aceasta este litera Constituției. Iar spiritul acestei litere spune că dizolvarea parlamentului este o pedeapsă la care sînt supuși deputații pentru 1) refuzul de a lucra și 2) incapacitatea de a forma un guvern. Constituția nu spune că Parlamentul poate fi dizolvat dacă a intrat în conflict cu președintele sau nu este pe placul președintelui și susținătorilor săi. Putem presupune că o astfel de normă ar putea fi propusă dacă RM va decide să devină republică prezidențială și președintele va deveni de facto șeful Executivului. Dar acum așa ceva nu există. Acum vedem că Parlamentul lucrează și demonstrează dorința de a forma un guvern", a spus Alexandr Muravschi.

Potrivit lui, putem vorbi mult despre calitatea acestui Parlament, despre pierderea gradului de reprezentare, despre necesitatea dizolvării acestuia, dar toate acestea sînt emoții care nu au legătură cu legea.

"Ei pot spune că dorința de a dizolva Parlamentul, rezultă indirect din rezultatele alegerilor prezidențiale. Adică M. Sandu a primit acest sprijin datorită faptului că a promis să dizolve Parlamentul. Sînt de acord că această promisiune a jucat un rol. Dar cine îmi va dovedi că această promisiune a jucat un rol decisiv? Pentru cineva, această promisiune a fost principală, iar cineva nu s-a gîndit deloc la asta, ci a așteptat creșterea pensiilor, a salariilor și a demolării gardului în jurul palatului prezidențial. Un răspuns exact poate oferi doar un referendum cu o întrebare concretă bine formată. Așadar, acest argument nu poate fi considerat un argument juridic. Mai ales că atitudinea populației față de un anumit organ, un anumit fenomen se formează, de asemenea, sub influența propagandei active a anumitor forțe politice", a menționat Alexandr Muravschi.

"Deci, nu există niciun motiv legal pentru a justifica comportamentul președintelui. Sper că CC va examina cazul anume din punct de vedere juridic, și nu va încerca, așa cum fac aluzie unii analiști, să fie de o parte sau alta. Dacă decizia CC nu se va conforma opiniei mele, dar în baza ei se vor afla argumente juridice clare, atunci îmi voi recunoaște greșeala fără nici un fel de tragedie. Iar în ceea ce privește declarațiile unor "politicieni" cu amenințări de a organiza proteste în masă, aceasta este o altă provocare, ce vorbește despre faptul că pentru acești "politicieni" este încă prea devreme să se ocupe de conducerea statului în organele supreme de stat, unde doresc să ajungă atît demult", - a subliniat în încheiere fostul prim-vicepremier, ex-ministrul Economiei Republicii Moldova.