Comisia Electorală Centrală și-a făcut publică poziția privind introducerea turului doi de scrutin în alegerile parlamentare pentru circumscripțiile uninominale. CEC a stabilit că, deoarece este vorba despre ”posibilități politice”, ține de competența Parlamentului să decidă dacă pentru ”uninominali” va fi sau nu introdus turul doi.
Iar Parlamentul nu intenționează să extindă ”posibilitățile politice” ale viitorilor candidați. Deputatul PDM Sergiu Sîrbu, intervievat de Noi.md, a afirmat că e puțin probabil că proiectul de lege privind turul doi va fi examinat în actuala sesiune a legislativului. Iar asta înseamnă că parlamentarele ce urmează să aibă loc în noiembrie sau decembrie se vor desfășura conform schemei stabilite anterior: în circumscripțiile uninominale vor fi recunoscuți învingători candidații care vor acumula o majoritate simplă de voturi.
„Cele întîmplate la Chișinău trebuie să se întîmple peste tot…”
Amendamentele la Codul electoral care prevăd introducerea turului doi de scrutin în circumscripțiile uninominale au fost propuse de deputații PLDM imediat după ce a devenit cunoscut faptul că în turul doi al alegerilor noi a primarului general de Chișinău a învins candidatul ”antisistem” Andrei Năstase. (Atunci nimeni nu putea presupune că instanța nu va valida rezultatele alegerilor).
„Cele întîmplate la Chișinău pe 3 iunie trebuie să se întîmple în fiecare localitate a republicii”, a declarat președintele fracțiunii parlamentare a PLDM, Tudor Deliu.
Anume acesta este scopul principal al amendamentelor propuse, deși în partea motivațională a proiectului, evident, au fost aduse cu totul alte argumente. Astfel, cei din Partidul Liberal Democrat vorbesc despre aceea că, în condițiile actualului sistem electoral, în Parlament pot trece candidații care au acumulat doar cîteva mii de voturi ale alegătorilor. Ceea ce desconsideră principiul reprezentativității: după alegeri, ne putem trezi cu un parlament total nereprezentativ, care nu va exprima voința reală a cetățenilor.
Liberal-democrații propun ca viitoarele alegeri parlamentare să se desfășoare similar alegerilor primarilor din localități: dacă în circumscripția uninominală niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, se organizează turul doi, la care participă doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi. Iar pentru a asigura în viitorul legislativ egalitatea de gen, autorii propun următoarea schemă de înregistrare: candidații de gen masculin să prezinte Comisiei Electorale Centrale nu mai puțin de 2-2,5 mii de semnături ale cetățenilor cu drept de vot, care îi susțin, iar candidatele – între 1 mie și 1250 de semnături.
„Din punctul de vedere al reprezentativității, desigur, scrutinul în două tururi este de preferat celui cu unul singur. Dar dacă vorbim de preferințele politice, atunci sistemul uninominal ori mixt favorizează clar partidele dominante: în cazul nostru – PDM și PSRM. Introducerea turului doi în circumscripțiile uninominale ar putea oarecum anula această dominanță. La general vorbind, sistemul electoral proporțional, care a existat în Moldova anterior, era mult mai potrivit pentru Republica Moldova și construcția ei politică”, consideră directorul de programe al Asociației Promo-LEX Pavel Postică.
Inițiativa legislativă a liberal-democraților, firește, imediat a fost susținută de PAS al Maiei Sandu și de Partidul „Platforma DA”. Turul doi sporește substanțial șansele candidaților lor de a trece în parlament, fapt confirmat și de studiul efectuat de Promo-LEX. Imediat după turul doi al alegerilor primarului de Chișinău, experții Asociației au analizat rezultatele obținute la 20 mai și la 3 iunie în cele 11 circumscripții uninominale din capitală. S-a dovedit că, în condițiile actualei stări a circumscripțiilor uninominale din Chișinău, în primul tur Partidul Socialiștilor ar fi luat 9 mandate de deputat, iar PAS și DA – doar 2, însă conform rezultatelor din turul doi opoziția proeuropeană ar fi avut deja 6 mandate, iar socialiștii – doar 5.
„Practica alegerilor locale ne arată că în turul doi forțele proeuropene se consolidează și susțin un singur candidat, ceea ce sporește semnificativ șansele lui la victorie. Noi vrem să transferăm această experiență și asupra alegerilor parlamentare”, spune Tudor Deliu, unul dintre autorii proiectului de lege privind turul doi.
Cum Parlamentul nu a fost de acord cu opinia ambasadorului SUA
În mod neașteptat, inițiativa legislativă a liberal-democraților a fost sprijinită de ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al SUA în Republica Moldova, James Pettit.
În emisie la televiziunea publică Moldova 1, diplomatul american a declarat două momente interesante. Gîndul nr.1: după alegerile parlamentare, în Republica Moldova inevitabil va fi formată o coaliție proeuropeană din mai multe partide. Adică, oricît de tare ar striga acum Năstase și Sandu că sînt într-o opoziție categorică cu Partidul Democrat și conducerea lui, că tind să elibereze țara “de sub regim”, după alegeri, cu participarea partenerilor de dezvoltare, ei vor fi nevoiți să colaboreze cu PDM. Așa a fost și în martie 2010, atunci democrații au ezitat mult timp cu cine să coalizeze – cu aliații precedenți din „Alianța pentru Integrare Europeană” sau cu Partidul Comuniștilor, dar într-un final, grație presiunii diplomației americane, au încheiat următorul pact cu PLDM și PL. Sau în 2013, atunci medierea comisarului european Ștefan Fule, Vlad Filat a renunțat la alegerile anticipate și (în detrimentul său) s-a împăcat cu democrații și cu Vladimir Plahotniuc">Vladimir Plahotniuc. Gîndul nr. 2: introducerea turului doi pentru circumscripțiile uninominale în alegerile parlamentare “poate avea o influență benefică asupra faptului ca voința cetățenilor să fie reflectată în Parlament”. Reiese că pentru Washington este importantă nu doar crearea în Moldova a unei coaliții postelectorale ”proeuropene”, dar și cine anume va face parte din această coaliție și în ce proporții.
„Cred că Washingtonul oficial și-a revăzut acum poziția privind Moldova, spune analistul politic Victor Ciobanu. Dacă în 2016 Victoria Nuland, adjunctul secretarului de stat SUA pentru Europa și Eurasia, a salvat puterea PDM prin declarația despre susținerea ”majorității proeuropene” formate în Parlament, deși Bruxelles-ul era categoric împotrivă și insista că politica moldovenească are nevoie de ”respirație proaspătă”, acum a înțeles acest lucru și administrația de la Washington.
Cred că, în cadrul recentei vizite peste ocean a lui Vladimir Plahotniuc și Andrian Candu">Andrian Candu, a fost discutată anume chestiunea plecării actualului președinte al PDM din politică după alegerile parlamentare. Și faptul că, imediat după asta, a urmat decizia instanței în cazul lui Năstase, confirmă această ipoteză o dată în plus. Vladimir Plahotniuc categoric nu este de acord cu sfaturile partenerilor americani și, în maniera-i caracteristică, a decis să sporească miza: „Dacă și voi pleca din politică, numai cu anumite condiții.”
Victor Ciobanu crede că SUA înclină spre următoarea construcție politică în RM: crearea, după alegerile parlamentare, a unei noi “alianțe pentru integrare europeană” cu participarea actualei opoziții ”antisistem”, dar și a PDM-ului purificat, în care nu va mai fi Vladimir Plahotniuc și anturajul lui. Adică crearea unei alianțe ”proeuropene”, în care PD va avea un rol secundar – “purificat” și neconducător”, spune expertul.
Însă pe democrați acest scenariu nu-i satisface categoric. PDM nu intenționează să cedeze pozițiile și să creeze cu mîinile proprii preferințe pentru PAS și Platforma DA în alegerile următoare. De aceea, la recenta conferință de presă, secretarul de presă al PDM, Vitalie Gămurari, a declarat că PD nu examinează posibilitatea introducerii turului doi de scrutin în circumscripțiile uninominale.
„Problema turului doi a fost discutată de multe ori în cadrul diverselor mese rotunde privind schimbarea sistemului electoral, inclusiv în Parlament, cu participarea societății civile. Cu regret, opoziția extraparlamentară a participat doar la prima discuție, toate celelalte au fost ignorate de aceasta”, a spus Gămurari. Pe el îl susține deputatul PD Serghei Sîrbu: „Dar unde erau ei înainte, timp de jumătate de an noi am tot discutat schimbarea sistemului electoral și am organizat dezbateri?”
Potrivit lui Sîrbu, este puțin probabil ca proiectul de lege privind turul doi în circumscripțiile uninominale la alegerile parlamentare să fie examinat în cadrul actualei sesiuni a legislativului. „Am spus de multe ori că nu merită să modificăm legislația electorală în anul alegerilor. Este una dintre condițiile de bază ale Comisiei de la Veneția, iar parlamentarele, după cum se știe, vor avea loc peste o jumătate de an. Și apoi, în următorul ciclu electoral, ar putea fi introduse unele modificări în Codul electoral: apar noi momente, tehnologii, care necesită o anumită corectare a legislației în vigoare”, spune deputatul.
„Acesta nu este un argument. Este o interpretare destul de arbitrară a recomandărilor Comisiei de la Veneția, îl combate Victor Ciobanu pe Sergiu Sîrbu. Comisia de la Veneția nu recomandă introducerea amendamentelor care duc la înrăutățirea situației sau sînt evident în favoarea autorităților, dar în cazul dat schimbările preconizate au un efect invers, de aceea nu cred că cei din Comisia de la Veneția ar avea ceva împotriva acestor schimbări.
Iar James Pettit, cu “recomandările” sale, s-a pus pe sine însuși într-o situație ambiguă. Domnul ambasador recomandă insistent autorităților moldovene să introducă turul doi în circumscripțiile uninominale ”pentru a îmbunătăți situația”, în timp ce în SUA nu există turul doi în circumscripțiile majoritare. Adică, în sistemul lor electoral majoritar este considerat învingător candidatul care a obținut majoritatea de voturi în circumscripția uninominală. Sergiu Sîrbu a indicat standardele duble ale domului ambasador, declarînd că, la schimbarea sistemului electoral, Parlamentul Republicii Moldova a împrumutat sistemul electoral cel mai democratic și prosper, folosit în SUA și în Marea Britanie, unde nu există turul doi, și atunci ce fel de pretenții mai pot exista?”
Costul alegerilor – iată un alt argument al oponenților introducerii turului doi de scrutin în circumscripțiile uninominale la alegerile parlamentare.
La parlamentarele din Georgia, în 2016, turul doi a avut loc în 50 dintre cele 73 de circumscripții uninominale, a fost nevoie de 2 229 de sectoare electorale.
„Practica alegerilor locale arată că în cca 50% dintre localitățile RM va fi nevoie de turul doi. Cred că, după schimbarea legislației și la alegerile parlamentare, acești indicatori vor fi la fel de înalți, susține șeful Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan. Potrivit calculelor, alegerile parlamentare conform sistemului mixt vor costa cca 100 de milioane de lei. Dacă va fi nevoie de turul doi, va trebui să găsim încă 30-35 de milioane, ținînd cont de faptul că legislația în vigoare prevede un singur tur de scrutin în circumscripțiile uninominale, bugetarea s-a făcut doar pentru un tur. Dacă parlamentul va modifica Codul electoral, va trebui revizuit obligatoriu și bugetul de stat.”
„Acesta în general nu este un argument, consideră analistul politic Victor Ciobanu. Ce contează 30 de milioane dacă conducerea PDM și Guvernul anunță proiecte naționale electorale care costă miliarde de lei? Dorință să fie, că 30 de milioane de lei pot fi găsiți fără prea mari probleme pentru buget.”
Evident, din punctul de vedere al dezvoltării democrației, sistemul mixt trebuie anulat în general, dar dacă e să alegem între unul și două tururi de scrutin, este de preferat ca alegerile să aibă loc în două tururi. În acest caz, deputații aleși se vor bucura cel puțin de o oarecare legitimitate: este una dacă pentru candidat au votat 15% dintre alegători și cu totul altceva dacă el obține 50%+1 vot.
În opinia lui Ciobanu, democrații și socialiștii, pentru a-și păstra pozițiile, categoric nu au nevoie de turul doi în circumscripțiile uninominale, iar PAS și Platforma DA din contra, cu ajutorul lui, ar putea obține mandate suplimentare în viitorul parlament.
„Cred că evoluția ulterioară a evenimentelor va depinde în mare măsură de faptul cum vor dori americanii să suprime situația: de asta va depinde inclusiv poziția PDM în problema sistemului electoral. De aceea, cred că decizia instanței privind mandatul primarului ales al Chișinăului, Andrei Năstase, a fost un fel de piatră de încercare – o pasă cu mize duble pentru a vedea ce reacție va urma, de ce intensitate vor fi protestele și cum va reacționa la aceasta Washingtonul”, presupune analistul.
Adăuga comentariu