Sandu, pentru The Economist: Încercăm să ținem țara departe de război

Situația tensionată din regiune este cel mai periculos moment din istoria Moldovei de la nașterea ei 1991. Declarațiile aparțin președintei țării noastre, Maia Sandu, fiind făcute în cadrul unui interviu acordat publicației străine „The Economist”.

Potrivit șefei statului, cea mai evidentă amenințare pentru Republica Moldova este în prezent cea militară, după ce Rusia a amenințat că va extinde războiul pînă la granița de est a Moldovei cu Ucraina, transmite realitatea.md.

Totodată, pe 22 aprilie, Rustam Minnekaev, un general rus, a declarat că, controlul asupra sudului Ucrainei va deschide o cale către Transnistria, unde, susținea el, vorbitorii de limbă rusă sînt „asupriți”, fapt ce a pus în gardă Chișinăul.

„Au fost cuvinte îngrijorătoare, după ce am văzut ce se întîmplă în Ucraina”, așa a comentat Maia Sandu pentru „The Economist” declarațiile generalului rus.

„Din vara au venit din Rusia avertismente informale „de a nu exagera”, iar în ultimele săptămîni limbajul a devenit mai clar. Moldova are neutralitatea scrisă în Constituția sa din 1994, tocmai din acest motiv, în situația în dată, NATO nu poate face nimic pentru a împiedica Rusia să tragă Moldova în conflict, dacă ar alege să facă acest lucru.

Încercăm să facem tot posibilul pentru a ține țara departe de război. Dar neutralitatea nu oferă 100% protecție”, spune doamna Sandu.

Totuși, Maia Sandu afirmă că, „invazia nu ar fi cea mai mare provocare”. O amenințare mai imediată sînt conflictele sociale și economice create de Rusia, care ar putea arunca Moldova în haos, susține președinta.

„Forțele politice ruse din Moldova au vorbit deja despre proteste masive și au cerut Guvernului să demisioneze și să organizeze alegeri parlamentare anticipate, astfel încît să poată da vina din cauza dificultăților economice și prețurile mari la energie anume pe Executiv”, spune șefa statului.

Totodată, Maia Sandu afirmă că, forțarea alegerilor anticipate va fi dificilă dacă Guvernul va rezista, însă protestele mari ar putea obliga statul să ia măsuri neplăcute pentru păstrarea ordinii publice.

„The Economist” mai scrie că, pe lîngă banii oferiți țării noastre, Maia Sandu face apel la UE să dea dovadă și de solidaritate politică, chiar dacă sprijinul militar direct din partea NATO nu este în prezent o opțiune.

Întregul interviu poate fi citit AICI.