Nici unul dintre regimurile politice existente în spațiul fostei URSS nu poate fi numit „curat”. Toate astăzi sînt de tranziție și hibride, iar Moldova, Ucraina, Georgia și Kîrgîzstan pot fi atribuite grupului de democrații oligarhice.
Această opinie a fost exprimată de Vadim Ghighin, decan al Facultății de Filosofie și Științe Sociale a Universității de Stat din Belarus, luînd cuvîntul în cadrul unei conferințe științifice pe tema „Transformările politice în România, Belarus și Ucraina: Lecții pentru Moldova”, relatează eNews.
„În opinia mea, trăim o transformare cheie a tranziției de la spațiul post-sovietic la ceva nou. Un semn elocvent este noua generație de oameni care au intrat într-o viață activă, au dreptul de a vota și formează politica, dar nu își amintesc de Uniunea Sovietică…. În spațiul post-sovietic s-au format mai multe grupuri de regimuri politice, toate fiind hibride. Dar nici un regim pur democrat, nici unul pur autoritar, pur totalitar și așa mai departe. Toate regimurile sînt tranzitorii, pot fi destinse cîteva grupuri", a spus Vadim Ghighin.
Potrivit acestuia, primul grup vizează regimurile totalitare post-sovietice. Acestea sînt Rusia, Belarus și Kazahstan, unde s-a format un guvern centralizat puternic bazat pe instituția președinției, menținînd în același timp proceduri democratice suficient de importante și semnificative.
Al doilea grup este reprezentat de democrațiile etnocratice (în primul rînd Lituania, Letonia și Estonia) cu elemente de „autoritarism moale”, caracteristic în principal pentru consolidarea legislativă normativă și juridică a anumitor ideologeme - antisovietice, anticomuniste, interzicerea anumitor grupuri sau restricționarea acestora, în ciuda faptului că în rest procedurile democratice sînt respectate.
„Grupul democrațiilor oligarhice, care, din punctul meu de vedere, include Ucraina, Moldova, Georgia și Kîrgîzstan. Acestea sînt țări foarte diferite, care mențin în sistemul lor procedurile democratice. Aici un rol important le revine clanurilor oligarhice care s-au format fie pe baza intereselor comerciale, fie pe baza relațiilor de rudenie”, a subliniat decanul Facultății de Filosofie și Științe Sociale a Universității de Stat din Belarus.
El a menționat că grupul de state autoritare cu elemente mari de „culoare locală”, care s-a păstrat și în epoca sovietică în ciuda puterii sovietice nu a fost distrus. Acestea sînt în primul rînd statele din est - Azerbaidjan, Uzbekistan, Turkmenistan, Tadjikistan. Caracteristica lor izbitoare, în special, este transferul de putere prin moștenire și o serie de alte aspecte.
„Avem un singur stat în tranziție - Armenia, unde s-a încercat să se formeze un nou regim autoritar de tip post-sovietic sub președinții Kociarean și Sargsean care s-a soldat cu un eșec. Acum Armenia se află într-un fel de transformare. Este destul de greu să spui care va fi rezultatul”, a menționat în cadrul discursului său Vadim Ghighin.
Adăuga comentariu