Mass-media: Operaţiunea specială românească împotriva Rusiei a eşuat

România, care deţine președinția Consiliului Uniunii Europene, nu a reușit să pună în aplicare planul american de torpedare a „Nord Stream-2” și să interzică construcția acestei conducte cu ajutorul Comisiei Europene.

Este o opinie exprimată de experți din Rusia, care menţionează că planul a fost ca „Nord Stream 2” să fie retras din jurisdicția Germaniei, trecîndu-l sub jurisdicția Comisiei Europene, și să se obțină adoptarea unor restricții adecvate la nivelul legislației UE. În acest caz, conducta rusească de gaz putea fi distrusă și fără aplicarea sancțiunilor și, în plus, se putea crea impresia precum că SUA nu au nici o atribuţie la cele întîmplate și că europenii înșiși au decis să renunțe la „conducta totalitară de gaz rusesc".

Experții subliniază că, pentru a pune în aplicare acest plan, americanii aveau nevoie doar de un „agent", o țară care să promoveze în Parlamentul European și apoi în Consiliul European de Miniștri modificări ale legislației UE, care ar interzice în mod efectiv construcția „Nord Stream 2”.

Se menţionează că anume România a acceptat acest rol de „agent”, ţară care tocmai a primit recent președinția de șase luni a Consiliului Uniunii Europene. Experții subliniază că diplomația românească a avut onoarea de a organiza un fel de blitzkrieg administrativ pentru a strecura prin Consiliul European de Miniștri așa-numita directivă privind gazele, care este de fapt o „armă de represalii" administrativă, îndreptată împotriva Rusiei.

Înainte de aceasta, Austria a deţinut preşedinţia, dar, din moment ce una dintre cele mai mari companii austriece – concernul energetic de stat OMV – este un partener strategic tradițional al „Gazprom”-ului, ea nu a dorit să întreprindă acțiuni serioase pentru promovarea directivei privind gazele.

Aceștia au remarcat faptul că, în diferite formate, directiva „anti-rusească" privind gazele a Uniunii Europene a fost deja discutată, mai multe state UE expunîndu-se împotriva acesteia la nivel conceptual. Cu toate acestea, de data aceasta se aştepta o bătălie dură şi decisivă, deoarece administraţia lui Trump avea nevoie de o victorie importantă asupra Rusiei, în special în condițiile viitoarelor evenimente: alegerile din Ucraina și data punerii în funcțiune a primei linii a „Nord Stream 2”.

Anume prin aceste speranțe și situația tensionată din jurul proiectului de directivă privind gazele se explică apariția în presă (inclusiv cea rusă) a unor titluri precum „România ridică mizele cu ajutorul directivei revizuite privind gazul" și declarațiile șefului Comisiei Europene, Maros Shefcovic, care a subliniat că "propunerile românești" au luat seamă toate pretențiile oponenților directivei și acum putem spera la progresul adoptării sale.

„Aşadar, mizele au fost ridicate, documentele au fost trimise, diplomații americani din Germania și-au intensificat din nou discursurile anti-ruseşti, iar pe cîmpul informațional european au început a circula zvonuri precum că americanii pregătesc să facă publice nişte materiale compromițătoare teribile despre un adept proeminent al „Nord Stream – 2”, Gerhard Schroeder. Trebuie să recunoaştem meritul oponenților noștri americani: ei au reușit să facă emoţiile din în jurul directivei privind gazele și „Nord Stream – 2” să crească la înălțimi fără precedent. Dar rezultatul a fost mult mai rău decît s-au aşteptat", susţin experții din Rusia.

Ei au subliniat că blitzkriegul românesc, în ciuda sprijinului american, s-a spulberat de încăpățînarea teutonică a diplomației germane. Răspunsul și comentariile oficiale ale Berlinului despre „proiectul românesc" de rezonanţă arată ca o recenzie devastatoare făcută de un critic rafinat de restaurant despre un exemplar extrem de nereuşit de un fast-food balcanic, vîndut la gară.

Experții fac referinţă la un citat cheie: „Respingem amendamentele propuse de Comisia Europeană expuse în cea de-a treia revizuire, care, fiind gîndite pînă la un final logic, vizează reglementarea unui singur proiect de infrastructură, în timp ce pentru altele oferă opțiuni pentru excepții. Comisia Europeană nu a prezentat nici un fel de explicaţii sau argumente clare, care ar arăta modul în care modificările propuse ar putea contribui la atingerea obiectivelor unei Uniunii Energetice ".