Grigoriu explică în ce constă acuzația de abuz în serviciu adusă lui Stoianoglo

Fosta președintă a Comisiei parlamentare de anchetă privind schemele de spălare de bani prin Laundromatul rusesc, Inga Grigoriu, a explicat, într-o postare pe o rețea de socializare, în ce constă acuzația de abuz în serviciu adusă procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Așadar, Grigoriu menționează că unul dintre motivele pentru care a fost reținut Alexandr Stoianoglo este abuzul în serviciu, cauza fiind introducerea unui amendament prin sintagma "avînd efect suspensiv" în Legea cu privire la contracararea spălărilor de bani, transmite Noi.md cu referire la Știri.md.

"Imediat cum am descoperit acest detaliu, în primăvara acestui an, am sesizat organul ierarhic superior, CSP. De asemenea, textul sesizării mele a fost reperat și de către deputatul L. Carp și depus din nou de curînd la CSP.

Acest fapt, reținerea d-lui Stoianoglo pe motivul abuzului în serviciu creează un precedent, astfel încît lista se poate extinde și la alte persoane care au modificat legislația cu scopul de a deschide mai multe portițe", subliniază Grigoriu.

Totodată, Grigoriu a remarcat că infracțiunea ce i se incriminează procurorului general este descrisă detaliat în raportul comisiei "Laundromat".

"Ca să înțelegeți mai bine ce s-a întîmplat în 2011 la modificarea legii privind spălările de bani, vă las mai jos un pasaj din raportul comisiei "Laundromat". Am descris și am explicat cu lux de amănunte ceea ce am elucidat în vederea modificării legii menționate și acest aspect a reprezentat o noutate despre care nu s-a știut atîția ani. Totul este expus în baza actelor studiate, atașate la raport", a mai scris Grigoriu.

Textul prezentat de Grigoriu:

Modificări la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

La 07.04.2011, la inițiativa Guvernului Republicii Moldova, Parlamentul adoptă Legea nr. 67 pentru modificarea și completarea Legii nr. 190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Scopul declarat al proiectului a fost racordarea la recomandările Comitetului MoneyVal al Consiliului Europei, precum și necesitatea ajustărilor ce s-au impus în urma adoptării Hotărîrii Curții Constituționale nr. 27 din 25.11.2010.

Printre completările propuse, proiectul Guvernului prevedea și completarea art. 14 din Legea nr. 190/2007 cu prevederi privind procedura de autorizare și prelungire a sistării activității sau tranzacției, precum și modalitatea de atac a deciziilor date cităm: ”(1) 2 Decizia Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor privind sistarea executării activităţii sau tranzacţiei suspecte şi încheierea judecătorului de instrucţie privind prelungirea termenului de sistare a executării activităţii sau tranzacţiei suspecte pot fi atacate de către persoana care se consideră lezată în drepturi în modul stabilit de legislaţie”.

În procedură legislativă, proiectul dat a fost comasat cu proiectul nr. 1672 semnat de către deputatul V. Guma care avea ca obiect modificarea art. 14 din Legea nr. 190/2007 în scopul de a prevedea că, în cazul în care CCCEC nu va prezenta entității raportoare actul de prelungire a perioadei de sistare sau de sechestrare a bunurilor, atunci entitatea raportoare are obligația de a executa tranzacția nu mai tîrziu de ziua lucrătoare ce urmează după ziua expirării termenului de sistare. Totuși, varianta finală ce a fost adoptată prevedea completarea art. 14 cu alineatul (1) 2 cu următorul cuprins:

”Decizia Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor privind sistarea executării activității sau tranzacției suspecte și încheierea judecătorului de instrucție privind prelungirea sau respingerea sistării executării activității sau tranzacției suspecte pot fi atacate cu recurs de către persoana care se consideră lezată în drepturi în modul stabilit de legislație, avînd efect suspensiv.” Completarea textului cu sintagma ”avînd efect suspensiv” a făcut posibilă suspendarea deciziilor Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și, respectiv, finalizarea tranzacțiilor suspecte doar prin prezentarea copiei recursului înregistrat la Curtea de Apel prin care a fost contestată încheierea judecătorului de instrucție de aplicare a sistării tranzacției. În așa fel, indiferent de decizia luată ulterior de instanța de apel, fapta era deja consumată.

Din materialele acumulate de Comisia de anchetă, în primă etapă, nu a putut fi stabilit cu exactitate autorul amendamentului privind completarea cu sintagma ”avînd efect suspensiv” a textului alin. (1) 2 ale art. 14 din Legea nr. 190/2007.

Ținînd cont de acest element nou care a ieșit la suprafață, comisia parlamentară de anchetă a solicitat Direcției Generale Juridice a Parlamentului suport la etapa apariției sintagmei ”avînd efect suspensiv” în textul proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nr. 190/2007 (proiect nr. 680 din 14.03.2011). Direcția Juridică a menționat următoarele aspecte:

La 14.03.2011, a fost înregistrată inițiativa legislativă a Guvernului cu privire la modificarea și completarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nr. 190/2007, autor al proiectului fiind Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Scopul declarat al proiectului a fost racordarea la recomandările Comitetului MoneyVal al Consiliului Europei, precum și necesitatea ajustărilor ce s-au impus în urma adoptării Hotărîrii Curții Constituționale nr. 27 din 25.11.2010.

Printre modificările propuse, proiectul Guvernului prevedea și completarea art. 14 din Legea nr. 190/2007 cu prevederi privind procedura de autorizare și prelungire a sistării activității sau tranzacției, precum și modalitatea de atac a deciziilor date: ”(1) 2 Decizia Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor privind sistarea executării activităţii sau tranzacţiei suspecte şi încheierea judecătorului de instrucţie privind prelungirea termenului de sistare a executării activităţii sau tranzacţiei suspecte pot fi atacate de către persoana care se consideră lezată în drepturi în modul stabilit de legislaţie”.

La 17.03.2011, proiectul menționat a fost examinat și votat de către Plenul Parlamentului în ședință plenară. În procedură legislativă, proiectul dat a fost comasat cu proiectul nr. 1672 semnat de către deputatul V. Guma care avea ca obiect modificarea art. 14 din Legea nr. 190/2007 în scopul de a prevedea că, în cazul în care CCCEC nu va prezenta entității raportoare actul de prelungire a perioadei de sistare sau de sechestrare a bunurilor, atunci entitatea raportoare are obligația de a executa tranzacția nu mai tîrziu de ziua lucrătoare ce urmează după ziua expirării termenului de sistare. La 06.04.2011, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a examinat în ședință proiectul de lege nr. 680, fiind acceptate mai multe amendamente, și l-a propus Plenului Parlamentului pentru adoptare în lectura a doua.

Conform sintezei amendamentelor anexat la Raportul CSN nr. 247 din 06.04.2011, din partea CCCEC a parvenit propunerea de modificare a textului alin. (1) 2 din art. 14 al Legii nr. 190/2207 și anume a fost propusă completarea textului la final cu sintagma ”avînd efect suspensiv”. Propunerea dată a fost acceptată de către membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, iar proiectul nr. 680 a fost adoptat în varianta propusă la ședința plenară din 07.04.2011.

La prezentul răspuns anexăm următoarele acte în copii:

- Hotărîrea Guvernului nr. 148/2011 privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului – pe 24 de file;

- Procesul-verbal nr. 10 al ședinței CSN din 16.03.2011 – pe 5 file;

- Raportul CSN nr. 182 din 16.03.2011 – pe 2 file;

- Avize parvenite asupra proiectului nr. 680/2011 – pe 9 file;

- Procesul-verbal nr. 13 al ședinței CSN din 06.04.2011 – pe 4 file;

- Raportul CSN nr. 247 din 06.04.2011 cu sinteza amendamentelor – pe 4 file;

- Proiectul de lege (al deputatului V. Guma) nr. 1672 din 02.06.2010 cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului – pe 6 file;

- Raportul CSN nr. 139 din 23.02.2011 – pe 2 file;

- Avize parvenite asupra proiectului nr. 680/2011 – pe 9 file;

- Raportul CSN nr. 178 din 10.03.2011 cu sinteza amendamentelor – pe 2 file;

- Textul final al Legii nr. 67 din 07.04.2011 expediat spre promulgare – pe 24 de file.

Ulterior, Comisia a solicitat de la Direcția generală juridică a Parlamentului suport în identificarea funcționarului care urma să prezinte amendamentul în cadrul comisiei parlamentare sesizate în fond sau modalitatea prin care a fost recepționat amendamentul respectiv. Astfel, Direcția Juridică menționează următoarele:

Fiind efectuate cercetări suplimentare asupra etapei apariției sintagmei ”avînd efect suspensiv” în textul proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nr. 190/2007 (proiect nr. 680 din 14.03.2011), a fost depistat demersul directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției nr. 13/1217 din 31.03.2011. Conform anexei la demersul menționat, Viorel Chetraru a propus modificarea prevederilor proiectului de lege nr. 680 /2011 și anume completarea textului alin. (1) 2 din art. 14 al Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nr. 190/2007 cu sintagma ”avînd efect suspensiv”.

La prezentul răspuns anexăm următoarele acte în copii:

- Rezoluția Președintelui Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică (A. Stoianoglo) – pe o filă;

- Demersul CCCEC nr. 13/1217 din 31.03.2011 cu anexă – pe 3 file;

A avut sau nu dreptul la inițiativă CCCEC?

Potrivit Constituției adoptate la 29 iulie 1994, Parlamentul este organul reprezentativ suprem si unica autoritate legislativă a statului. Dreptul de inițiativă legislativă aparține deputaților în Parlament, președintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) a fost format în 2002, iar în 2012, Parlamentul a votat proiectul de lege privind reformarea instituției, fiind redenumită în Centrul Național Anticorupție. Proiectul prevedea ca această entitate să nu mai fie o instituție guvernamentală, ci una autonomă sub control parlamentar. Reformarea CCCEC era parte a Planului de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană în dialogul pentru regimul liberalizat de vize.

În concluzie, în momentul prezentării amendamentului vizat, CCCEC îl putea înainta doar ca propunere a Guvernului, exact cum a fost înaintat proiectul nr. 680 din 14.03.2011 în lectura I. Președintele comisiei parlamentare sesizate în fond nu avea dreptul să recepționeze amendamentul altfel decît ca propunere înaintată de Guvern. Nu s-a constatat faptul dacă a adus la cunoștință dnul Chetraru V. membrilor Guvernului despre aceste modificări, din motivul refuzului de a se prezenta repetat la audierile comisiei, pentru întrebările de concretizare, apărute pe parcursul cercetării tipologiei.

Notă:

În cadrul audierilor Comisiei de anchetă, ex-vicedirectorului CNA, Cristina Țarină, a afirmat că dnul Chetraru Viorel a înaintat amendamentul președintelui comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, dlui Stoianoglo Alexadr, ca urmare a propunerii venite de la ofițerul în cadrul CCCEC, director adjunct al SPCSB, Mihail Gofman.