Decizia de „arest la domiciliu" pe numele lui Dodon, contestată de procurori

Procuratura Anticorupție a contestat cu recurs mandatul de arest la domiciliu aplicat în privința ex-președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.

„Procuratura Anticorupție, informează opinia publică că, pe parcursul zilei de astăzi 27 mai 2022, procurorii au contestat cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 mai 2022 prin care s-a dispus plasarea în arest la domiciliu pe un termen de 30 zile, a ex-președintelui Republicii Moldova, învinuit pe patru capete de acuzare, după cum urmează: coruperea pasivă (art.324 alin.(3) din Codul penal), organizarea, dirijarea și acceptarea cu bună-știință a finanțării partidului politic de către un grup criminal organizat (art.181/2 alin.(5) din Codul penal), trădare de patrie (art.337 alin.(1) din Codul penal) și îmbogățire ilicită (art.330/2 din Codul penal).

Prin recursul înaintat, procurorii anticorupție solicită aplicarea măsurii preventive sub formă de arestare preventivă pe un termen de 30 zile a ex-președintelui Republicii Moldova, cu executarea acesteia în Penitenciarul nr.13 Chișinău.

​Procurorii și-au motivat recursul prin netemeinicia deciziei instanței de judecată.

Or, la eliberarea mandatului de arestare la domiciliu în privința persoanei vizate, însăși instanța a constatat existența bănuielii rezonabile de comitere de către persoana învinuită a infracțiunilor imputate și prezența în speță a riscurilor invocate și susținute prin probele anexate la demers, precum și cele prezentate suplimentar în ședință de judecată de către procurori și anume:

- riscul eschivării de la organul de urmărire;

- riscul împiedicării bunei desfășurări a urmăririi penale;

- riscul săvîrșirii de noi infracțiuni și

- riscul provocării dezordinilor publice.

Argumentul invocat de către instanța de judecată, precum că, „arestul la domiciliu poate pozitiv să influențeze mersul urmăririi penale, cît și procesul de obținere a probelor asupra cazului”, nu ține, dat fiind faptul că, procurorii au prezentat nemijlocit în ședința de judecată suficiente probe care confirmă că, învinuitul are deplasări frecvente peste hotarele țării, fapt confirmat prin informația cu privire la traversarea frontierei de stat, precum și prin depistarea în cadrul perchezițiilor a mijloacelor financiare în valută străină, inclusiv ruble rusești. Mai mult ca atît, însăși învinuitul a confirmat că avea planificată o deplasare în Federația Rusă, deținînd de asemenea și pașaport diplomatic.

Concomitent, procurorii consideră că, judecătorul la emiterea deciziei nu a ținut cont de caracterul complex al cazului infracțional investigat și în mod special de legătura cu anumite personaje, lista care i-a fost adusă la cunoștință învinuitului în ședința de judecată. Prin urmare, există toate premisele că, acesta va întreprinde acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului, prin dirijarea lor și orientarea la modul în care urmează să își formuleze declarațiile.

Ținînd cont de cele specificate supra, procurorii consideră că, măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu aplicată ex-președintelui țării și restricțiile stabilite de judecătorul de instrucție nu sînt capabile de a asigura izolarea învinuitului și excluderea posibilității acestuia de a intra în contact cu anumite persoane implicate în cadrul acestei cauze penale, prin intermediul aplicațiilor telefonice on-line instalate în telefoanele membrilor săi de familie, cu care domiciliază împreună la aceiași locație, unde a fost dispusă executarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu.

Mai mult ca atît, instanța de judecată evident nu a aplicat toate restricțiile impuse de norma procesual penală, astfel nefiind limitate convorbirile telefonice, recepționarea și expedierea trimiterilor poștale și utilizării altor mijloace de comunicare.

La fel, procurorii consideră nemotivat argumentul instanței precum că, învinuitul anterior nu a fost în conflict cu legea. Or, acest argument este nejustificat și contravine probelor prezentate de către procurori, care confirmă faptul că, anterior pornirii acestei cauze penale, persoana vizată este urmărită penal deja într-o altă cauză penală, aflată la acest moment în gestiunea Procuraturii Generale.

Concluzionarea asupra faptului că, învinuitul are legătură durabilă cu statul (se prezuma referirea la Republica Moldova) este una arbitrară or, probele prezentate de către procurori, indică asupra unor legături stabile și constante cu Federația Rusă, învinuitul fiind președintele unei asociații obștești, avînd finanțare exclusiv din Federația Rusă, iar co-fondator al asociației respective este o organizație rusească.

Mai mult ca atît, deținerea de funcții publice înalte la care face trimitere instanța de judecată nu pot constitui în sine temei de apreciere a necesității alegerii unei măsuri preventive mai puțin aspre.

În concluzie, procurorii consideră că, instanța de judecată și-a motivat decizia în contradicție cu probele prezentate de către procurori, bazîndu-se pe afirmații subiective ale apărării, care nu au fost probate nici într-un fel.

Ținem să precizăm că, investigațiile penale pe acest caz se efectuează în limitele legislației procesual penale, cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților persoanei vizate, cu asigurarea principiului prezumției de nevinovăție, confidențialității urmăririi penale, respectării vieții private și a datelor cu caracter personal.

Subsecvent, informăm că, ședința de judecată la Curtea de Apel Chișinău, unde se va examina recursul procurorilor, va avea loc la data de 31 mai 2022, începînd cu ora 13.00”, anunță Procuratura Anticorupție.