Curtea de Conturi, expusă riscului de pierdere a capacităților instituționale, s-a adresat Parlamentului

În contextul anunțării, în cadrul ședinței Guvernului din 24 mai 2023, a rectificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul curent, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) vine cu următoarea declarație.

Rectificările vizează, între altele, majorarea salariului de referință pentru unele categorii de bugetari, în special, pentru angajații ministerelor. Cu siguranță, această inițiativă importantă va contribui la întărirea capacităților funcționale ale instituțiilor și la ridicarea nivelului profesional al personalului din instituțiile vizate. Constatăm, cu regret, că Curtea de Conturi nu se regăsește în lista acestor instituții, iar salariile angajaților instituției sînt cu mult mai mici în comparație cu alte instituții publice.

Cu solicitarea de majorare a salariului de referință pînă la 2500 lei pentru funcționarii CCRM (cu excepția membrilor Curții - persoane cu funcție de demntitate publică), la nivelul altor instituții cu funcții similare, CCRM s-a adresat în repetate rînduri Ministerului Finanțelor. La niciuna din aceste adresări nu am primit răspuns și nu am fost invitați la consultări sau discuții pe marginea subiectului menționat. De asemenea, nici referitor la rectificarea Legii bugetului pentru anul 2023 CCRM nu a fost informată sau consultată.

În contextul celor menționate, Curtea de Conturi s-a adresat Parlamentului cu solicitarea de a include angajații CCRM (cu excepția persoanelor cu funcție de demnitate publică) în prevederile acestui proiect de lege.

La baza acestei solicitări stau următoarele considerente de importanță majoră:

• nivelul insuficient de salarizare a angajaților Curții de Conturi determină fluctuația înaltă a personalului, în anul 2022 rata de fluctuație fiind în creștere (12%), față de 7,3% în anul 2021. Astfel, în ultimii 3 ani, peste 30 de angajați au plecat de la Curtea de Conturi, majoritatea covîrșitoare fiind angajați nu în sectorul privat, ci în alte instituții publice, la salarii mai mari (MAEIE și ambasade, ANRE, CNA, CNAM, APP, BNM, ANSC, MF, MA etc.). În condițiile descrise acest proces va continua, afectînd capacitățile profesionale ale instituției supreme de audit;
• situația privind fluctuația cadrelor se va agrava în timpul apropiat, deoarece, potrivit proiectului de lege, pentru personalul ministerelor, salariul de referință va crește pînă la 3000 lei. Această situație la sigur va spori exodul specialiștilor calificați de la Curtea de Conturi la alte instituții, cu condiții de salarizare mai avantajoase;
• același motiv, nivelul de salarizare, condiționează existența în prezent a circa 30 de funcții vacante din circa 120 de funcții de auditori. Procesul de identificare a cadrelor și de recrutare este unul extrem de dificil, deoarece nivelul de salarizare nu sporește atractivitatea Curții de Conturi ca angajator;
• potrivit Constituției Republicii Moldova, Curtea de Conturi este o instituție bugetară, care poate fi finanțată doar din alocații bugetare. Din aceste considerente, nu putem avea încasări din fonduri extrabugetare;
• prezenta adresare vine în contextul eforturilor depuse de autoritățile Republicii Moldova privind realizarea criteriilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, expuse în Raportul analitic al Comisiei Europene (CE) privind alinierea Republicii Moldova la acquis-ul UE, publicat la data de 2 februarie 2023.

De asemenea, solicitarea se înscrie în contextul recomandărilor la evaluarea internațională a Curții de Conturi „peer review”, efectuată sub egida SIGMA – inițiativa comună a Comisiei Europene și OECD, recomandări care au fost luate în considerare de structurile europene la elaborarea Raportului analitic:

„CCRM trebuie să aibă un statut suficient, în special în ceea ce privește cerințele sale profesionale și rolul său important în examinarea utilizării resurselor publice. Acest lucru ar trebui să se reflecte în salarizarea personalului CCRM care ar trebui să fie cel puțin proporțională cu salarizarea angajaților instituțiilor cu cerințe profesionale similare”;

• un exemplu elocvent al impactului și finalității activității de audit în contextul îmbunătățirii sistemului de management al finanțelor publice îl constituie analizele și evaluările efectuate de partenerii naționali și internaționali, inclusiv din cadrul societății civile. Astfel, în raportul de evaluare a implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA), efectuat de către Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), s-a constatat că, într-o perioadă de 4 ani, în urma a 52 de sancțiuni pentru acte de corupție constatate în baza rapoartelor Curții de Conturi, a fost recuperat un prejudiciu de peste 5 miliarde de lei cauzat statului, ceea ce demonstrează impactul activității CCRM. Menționăm că, pe parcursul ultimilor ani, rapoartele Curții de Conturi au abordat probleme de o importanță majoră pentru țară, cum ar fi achizițiile publice, gestionarea patrimoniului public, facilitățile vamale și fiscale, domeniul furnizării gazelor naturale etc. În contextul ultimului audit, pentru comparație, constatăm că costul spre a fi achitat companiilor private implicate în auditarea datoriei în domeniul gazelor naturale constituie aproape 50% din fondul de salarizare anual al Curții de Conturi;
• atragem atenția că condiționalitățile privind auditul extern au fost incluse de Comisia Europeană în Clusterul 1: „FUNDAMENTELE PROCESULUI DE ADERARE” în Raportul analitic privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, ceea ce implică măsuri ce urmează a fi întreprinse în mod prioritar de autoritățile țării pentru înregistrarea progreselor necesare în procesul de aderare;
• în prezent, autoritățile publice sînt implicate în elaborarea Planului național de acțiuni privind realizarea criteriilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și privind implementarea Acordului de Asociere RM – UE pentru anii 2023-2027, în cadrul Grupurilor de lucru sectoriale. În contextul contribuției la Capitolul 32. Control financiar, Compartimentul II. Auditul extern, au fost propuse un șir de acțiuni menite să contribuie la îndeplinirea cerințelor CE, cele mai importante se referă la asigurarea independenței instituției și la salarizarea angajaților CCRM. Acțiunile date au fost consultate cu partenerii externi și au primit avizul pozitiv al experților SIGMA;
• slăbirea pozițiilor auditului public extern creează un risc pentru implementarea cu succes a Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2023-2030, Curții de Conturi revenindu-i un rol important în acest proces, corelat cu implementarea Agendei de Asociere.

Menționăm că, în vara anului 2022, Curtea de Conturi a transmis Ministerul Finanțelor proiectul bugetului CCRM pentru anul 2023, care prevedea acoperirea celor mai stringente necesități pentru a asigura activitatea instituției. Cu părere de rău, nicio propunere de-a Curții de Conturi nu a fost acceptată de Ministerul Finanțelor. În rezultat, bugetul instituției noastre pentru anul 2023 a fost aprobat, practic, la același nivel cu anul 2022, în condițiile creșterii considerabile a costurilor pentru un șir de servicii aferente desfășurării activității instituției. În aceste condiții, pentru prima oară, bugetul Curții de Conturi pentru anul curent este unul deficitar. Alocațiile pentru mai multe articole din buget nu acoperă decît necesitățile pentru maxim 9-10 luni ale anului.

În aceste condiții persistă un risc înalt că toate progresele și realizările înregistrate de Curtea de Conturi și apreciate înalt de partenerii externi vor fi compromise, iar capacitățile instituției vor scădea dramatic.

Adresarea Curții de Conturi către Parlament a fost făcută în temeiul art. 4, lit. (4) din Legea nr. 260 din 07.12.2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova.