Cum încearcă Plahotniuc să-și scoată bunurile de sub sechestru

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care se află în căutare deja de trei ani, încearcă să salveze proprietățile de sub sechestru și se adresează regulat la Curtea Supremă de Jusiție (CSJ) cerînd transferarea examinării dosarelor de la Chișinău în alte instanțe de judecată.

După cum a anunațat europalibera.org, numai în februarie 2023 CSJ a respins 22 astfel de cereri.

În special, avocatul Lucian Rogac încearcă să returneze proprietatea lui Plahotniuc, care a fost fos pusă sub sechestru în cadrul a două dosare penale care vizează furtul miliardului. Deși Rogac depune petiții în numele lui Plahotniuc, el scrie în documente că este vorba despre proprietăți, al căror beneficiar "se presupune" că este clientul său.

Primul dosar pe care avocatul îl menționează a fost inițiat în anul 2014 în legătură cu furtul cu furtul de la Banca de Economii și Banca Socială. În 2019, în dosar erau 27 de inculpați și șapte suspecți. În august 2021, procurorii au anunțat că sub sechestru au fost puse bunuri în valoare de aproape 70 de milioane de lei, inclusiv proprietăți din România.

Cel de-al doilea dosar a fost deschis în România, în 2017, la sesizările omului de afaceri Veaceslav Platon, care l-a denunțat pe Plahotniuc pentru șantaj, spălare de bani și preluarea ilegală a acțiunilor mai multor bănci și companii de asigurări: Victoriabank, Banca de Economii, Asito, Victoria Asigurări și Alfa Engineering.

În 2018, acest caz a fost transmis R. Moldova și din 2020 a început să fie investigat mai activ. La acesta s-au adăugate mai mult episoade și au primit și un mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc. În septembrie 2020, procurorii au pus sub sechestru 9 apartamente înmatriculate pe numele fostei soții a lui Plahotniuc și 4 mașini.

De asemenea, ei au transmis cereri similare în Elveția, Franța și România, unde Plahotniuc are vile și un iaht. Potrivit procurorilor, valoarea aproximativă a bunurilor din acest dosar este de 160 de milioane de lei. În una dintre solicitări, avocatul Rogac a amintit de o casă care aparține companiei Mareches S.A. Jurnaliștii de investigație de la Rise Moldova au scris anterior că în proprietatea acestei companii este și o vilă în valoare de 26 de milioane de euro, de pe malul lacului Geneva.

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus sechestrarea bunurilor lui Plahotniuc, decizie contestată de avocat la Curtea de Apel Chișinău. În paralel, el s-a adresat la CSJ ca dosarul să fie mutat la una dintre celelalte trei Curți de Apel din țară, motivând că nu are încredere în judecătorii de la Chișinău. Numai în perioada 6 aprilie 2022 – 22 februarie 2023, CSJ a respins nu mai puțin de 29 de asemenea cereri.

Studiind ultimele 29 de decizii ale CSJ, putem face concluzia că avocatul nu are încredere în judecătorii CA Chișinău datorită faptului că: componența colegiului de judecători care examinează cererile s-a schimbat de mai multe ori; la 24 ianuarie 2023, patru judecători diferiți care examinează diferite dosare au numit pentru Plahotniuc un avocat de stat. Avocatul Rogac consideră că aceasta este o încălcare, deoarece nu au existat motive pentru numirea unui apărător public și consideră acțiunile ca fiind coordonate și orchestrate.

La rîndul lor, Magistrații CSJ consideră că argumentele avocatului nu sînt suficient de convingătoare. Potrivit lor, mutarea dosarului este o măsură excepțională, care ar trebui să asigure examinarea rapidă a cazului. Judecătorii mai spun că neîncrederea avocatului în judecători nu poate servi drept temei pentru mutarea dosarului.

Încă de două ori, avocatul lui Plahotniuc s-a adresat la CSJ în legătură cu un alt dosar în care este vizat Plahtoniuc și pe care Procuratura Anticorupție încearcă să-l trimită în judecată. Potrivit procurorilor, din 2013 până în 2015, oligarhul Ilan Șor a transferat pe conturile lui Plahotniuc peste 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, bani luați în credit de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. După încheierea investigațiilor, procurorii au cerut Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, să accepte transmiterea dosarului în instanță, chiar dacă Plahotniuc nu este în țară.

În noiembrie 2022, Rogac a cerut CSJ să permită mutarea și acestui dosar, spunând că magistrații de la Judecătoria Ciocana favorizează procurorii. Respingerea tuturor cererilor apărării și analiza lor superficială ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil, a spus avocatul.

Pe 16 noiembrie, judecătorii CSJ au respins solicitarea lui ca nefondată. A doua zi, Judecătoria Ciocana a acceptat ca dosarul lui Plahotniuc să fie trimis în instanță. Avocatul a atacat decizia la Curtea de Apel.

În timpul examinării dosarului la Curtea de Apel, avocatul s-a adresat din nou la CSJ, cerând mutarea dosarului în altă instanță. De această dată, Rogac a pus la îndoială obiectivitatea magistraților după ce aceștia nu i-au permis să se adreseze la Curtea Constituțională, fără să-i ofere explicații. Dar și această cerere a fost respinsă de CSJ, pe 21 februarie 2023.

Anterior, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat, într-un interviu la Europa Liberă, a declarat că procurorii timp de șase luni nu au putut trimite dosarul lui Plahotniuc în judecată, din cauza contestațiilor avocaților.

"Decizia este atacată la diferite niveluri, chiar și la Curtea Constituțională, și noi încă până în ziua de azi nu avem o decizie care să ne permită pur și simplu primul pas - să trimitem dosarul în judecată", a spus Dragalin. Potrivit acesteia, cu cît astfel de procese se întind pe o durată mai lungă de timp, cu atît mai mult este amînat momentul în care "banii pot fi confiscați de la criminali".

"Se văd astfel de piedici în justiție. E un lucru la care mă așteptam, dar cred că nu chiar la așa nivel", a subliniat șefa Procuraturii Anticorupție.