Corneliu Popovici: Trump lovește în „mitul” influenței ruse: mesaj cu impact pentru Europa și Moldova

Un mesaj-cheie transmis de Donald Trump la conferința de presă după summitul de la Anchorage, Alaska, a trecut aproape neobservat în presa internațională, însă are potențialul de a modifica poziționările politice ale Washingtonului față de Europa și regiunea noastră. Menționează într-o postare fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici.

Trump a denunțat din nou ceea ce a numit „farsa Rusia, Rusia, Rusia” – acuzațiile privind implicarea Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Potrivit documentelor declasificate recent, înalți oficiali americani ar fi manipulat opinia publică și folosit acest narativ ca armă politică împotriva sa. El a catalogat campania drept o „farsă foarte criminală”, care a afectat grav capacitatea SUA de a-și urmări interesele strategice și de a colabora pe dosare majore.

Impact asupra Europei

În opinia lui Popovici, mesajul lovește în plin mitul influenței ruse asupra democrațiilor occidentale. Trump a subliniat că „Russiagate” a fost o manipulare politică, iar în prezent niciun lider occidental nu mai riscă să-l acuze pe președintele american de a fi „omul rușilor”.

El menționează că în România un astfel de narativ ar fi avut efecte dramatice, mergând până la anularea unor alegeri prezidențiale. În restul Europei, eticheta „pro-rus” a fost folosită de mainstream pentru a stigmatiza partidele suveraniste și a justifica presiuni politice.

Consecințe pentru regiune

Potrivit analizei lui Corneliu Popovici:

• Washingtonul ar putea reevalua taberele politice din Estul Europei;

• Presiunile de a evita colaborarea cu Rusia s-ar putea diminua;

• Discursul antirusesc, alimentat de presa și establishmentul european, va pierde din intensitate;

• Partidele și cetățenii cu orientare suveranistă nu vor mai fi stigmatizați automat.

Republica Moldova în ecuație

În ceea ce privește Republica Moldova, fostul ministru subliniază că miza este să rămână relevantă în strategia americană, într-un context în care relațiile stabile lipsesc atât cu Washingtonul, cât și cu Moscova.

În pragul alegerilor parlamentare din septembrie, aceste schimbări de paradigmă vor avea efecte electorale directe: atât pentru partidele care s-au simțit „oprimate” de discursul antirusesc, cât și pentru cele care și-au construit mesajul politic pe retorica anti-Moscova.