Vineri, 25 ianuarie, a fost dat oficial startul campaniei electorale pentru alegerile în Parlamentul Republicii Moldova, așa cum este stipulat în lege, cu 30 zile înainte de scrutin.
Așa că acum partidele, blocurile și candidații înregistrați pentru participare la alegeri pot oficial străbate țara în lung și-n lat, pentru a convinge electoratul că anume prezența lor în Parlament va garanta prosperarea Moldovei/ consolidarea integrării europene (euro-asiatice)/ sporirea nivelului de trai al cetățenilor/soluționarea problemelor economice/ implementarea politicilor sociale adecvate etc.
De altfel, neoficial, campania preelectorală este, demult, în toi. La mijlocul lunii ianuarie, în cel de-al doilea raport de monitorizare a alegerilor parlamentare, Asociația “Promo-LEX” a atras atenția supra faptului că în ultima lună au fost fixate minim 280 de evenimente cu caracter preelectoral (diverse acțiuni publice, cine festive, trageri la sorți, în special pentru diasporă, ajutoare materiale) în sumă de peste 3,7 mil. lei. Dintre acestea 100 (35%) pot fi calificate ca oferire de cadouri în perioada preelectorală. Clar lucru, aceste cheltuieli nu vor fi incluse în fondurile preelectorale ale concurenților electorali, care le-au suportat.
Alegeri în stil “mixt”
Actualele alegeri parlamentare reprezintă, de fapt, un experiment electoral. Pentru prima oară alegerile în Parlamentul de legislatura XXII vor avea loc conform sistemului mixt, în care 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar 51 – în circumscripții uninominale. Anterior în Moldova aleșii poporului veneau ori din circumscripțiile nominale (spre exemplu, 380 de deputați ai Sovietului Suprem al RSS Moldovenești din anii 1990-1993) ori pe liste de partid.
Experții politici nu exclud faptul că experimentul dat va fi unic și că deja următorul Parlament poate renunța la sistemul mixt, cum o face în prezent Ucraina. Totuși așa sau altfel la sistemul mixt se va renunța, dacă va avea loc referendumul și numărul deputaților va fi redus de la 101 la 61. În acest caz ori vom reveni la sistemul proporțional de alegeri (pe liste de partid), ori vom trece definitiv la sistemul circumscripțiilor uninominale.
Deocamdată, pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în plus la circumscripția electorală națională, au fost create 51 circumscripții uninominale: 46 – în interiorul țării, inclusiv 11 – la Chișinău, cîte 2 – la Bălți și în Găgăuzia. Pentru regiunea transnistreană au fost formate 2 circumscripții (nr.47 și 48), iar pentru reprezentanții diasporei dincolo de hotarele țării – trei (nr.49, 50 și 51).
Deocamdată CEC nu poate numi numărul persoanelor, care vor candida pentru cele 101 locuri din Parlament, cîte vor merge pe listele de partid și cîte – în circumscripțiile uninominale. 24 ianuarie a fost ultima zi, în care puteau fi depuse actele pentru înregistrarea candidaților în deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și a participanților/concurenților referendumului consultativ republican din 24 februarie 2019. Acum CEC are la dispoziție 7 zile, pentru a examina și aproba sau respinge cererile, depuse pe ultima sută de metri.
Conform situaţiei la zi din 25 ianuarie, adică la startul campaniei electorale, CEC a înregistrat 9 partide și blocuri electorale pe post de concurenți electorali în circumscripția națională și 222 candidați în circumscripțiile uninominale. Printre ultimele partide, care au trecut procedura înregistrării se află PNL-ul Vitaliei Pavlicenco, acesta va figura în buletinul de vot cu nr.8, și Partidul ”Voința poporului” condus de fostul vicepreședinte CEC Ștefan Urîtu (nr.9). Pentru participare la referendumul republican privind reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 deocamdată s-au înregistrat doi participanți, dintre care unul este ”pro” și altul – “contra”. Alte patru cereri urmează a fi examinate.
Cu numărul 1 în buletinul de vot, pe circumscripția națională la alegerile din 24 februarie va figura Partidul Democrat, cu numărul 2 – unicul deocamdată bloc electoral “ACUM – Platforma DA şi PAS”, cu numărul 3 – Partidul Comuniștilor. Cu nr.4 – Partidul Socialiștilor, cu nr.5 – Partidul “Șor”, cu nr.6 – „Mișcarea Populară “Antimafie”, nr.7 – “Partidul Nostru”.
Dacă CEC nu va găsi încălcări în actele depuse, nr.10 pe buletinul de vot va fi Partidul Regiunilor în frunte cu Alexandr Kalinin, cu nr.11 – Partidul “Democrația - acasă” a lui Vasile Costiuc, cu nr. №12 – Mișcarea Profesioniștilor “Speranța” (Nadejda), cu nr.13 – Partidul Politic “Patria” (“Rodina”), care în anul 2014 era condus de Renato Usatîi și care a fost scos din cursa electorală cu o zi înainte de alegeri. Pentru Usatîi, participarea lui la alegerile actuale este un fel de asigurare: zilele trecute el a declarat pe o rețea de socializare că dacă autoritățile vor încerca cumva să scoată ”Partidul Nostru” din cursa preelectorală, alegătorii nu vor pierde votul și-l vor putea oferi ”Patriei” înrudite…
În prealabil, locul 14 în buletinul de vot deocamdată este deținut de Partidul Verde Ecologist, nr.15 – de Partidul Liberal.
Particularitățile uninominalelor naționale
Așadar, conform legislației în vigoare în viitorul Parlament vor intra 50 de deputați, aleși pe liste de partid și 51 deputați, aleși de majoritate.
Conform Codului electoral, circumscripțiile electorale din țară trebuie să numere 55-60 mii de alegători cu drept de vot. În cazuri excepționale, devierea poate constitui 10%. Dar experții menționau încă la formarea hărții circumscripțiilor uninominale că majoritatea lor nu corespunde criteriilor. Cel puțin în 27 circumscripții numărul alegătorilor depășește semnificativ cifra de 60 mii.
Cea mai numeroasă circumscripție uninominală la apropiatele alegeri va fi nr.46 or. Ceadîr-Lunga, cu o populație de 67 278 alegători. Alte opt circumscripții uninominale au cîte 65 mi alegători, șase – 64 mii de cetățeni cu drept de vot.
Iar cel mai puțin numeros este raionul Taraclia, unde locuiesc compact bulgarii (circumscripția electorală nr. 44). Taraclia a constituit o circumscripție aparte, deși are o populație de doar 35,2 mii oameni. Anterior, cei de la Comisia de formare a circumscripțiilor electorale declarau că “astfel este respectată cerința Comisiei de la Veneția și a Consiliului Europei privind autenticitatea voinței politice a minorităților naționale”. Chișinăul a fost împărțit în 11 circumscripții uninominale.
Deși majoritatea circumscripțiilor încă nu a fost completată, candidații în deputați urmează să tot vină pe parcursul acestei săptămîni, totuși anumite ”curiozități” și legități deja poate fi întrevăzută.
Astfel, pe rețelele de socializare cea mai “nucleară” circumscripție uninominală la aceste alegeri este recunoscută circumscripția nr.28 (sect. Rîșcani). Pentru fotoliul de deputat aici vor lupta mai mulți ”grei” politici: secretarul executiv al PSRM Vlad Batrîncea, actualul pretor de Rîșcani Nicolae Balaur de la PDM, vicepreședintele Partidului “Platforma DA” Alexandru Slusari de la blocul “ACUM – Platforma DA si PAS”. Tot aici intenționează să candideze consilierul municipal din partea Partidului Liberal Ion Cebanu, candidatul independent dirijorul Andrei Zapșa și proprietarul rețelei Star Kebab Dimitrie Cebotarescu.
Relativ lipsită de speranțe pentru alți candidați este considerată circumscripția electorală nr.17 (Nisporeni-Strășeni). Aici pretendentul principal la mandatul de deputat este președintele PDM Vladimir Plahotniuc. Concurenții săi în cursa electorală vor fi președintele organizației teritoriale PSRM Pavel Artamonov, jurnalistul și vicepreședintele PLDM Ion Terguță din partea Blocului “ACUM – Platforma DA si PAS” și consilierul raional, secretarul Comitetului raional al PCRM Mihail Ciorici. Tot pentru această circumscripție a depus actele de participare la alegeri antreprenorul Iurie Cărbune, care este și președinte al Organizației teritoriale Nisporeni a Partidului Unității Naționale Băsescu-Șalaru, dar care încă nu a fost înregistrat în cursă ca independent.
O situație hilară s-a creat în circumscripția electorală nr.40 (Basarabeasca-Cimișlia). Aici candidează președintele de onoare al PDM Dumitru Diacov. Printre contra-candidații săi se numără președintele raionului Basarabeasca Petru Pușcari de la PSRM, Victora Cîrlan de la Partidul ”Șor” și candidata blocului “ACUM – Platforma DA si PAS” Domnica Manole.
Manole este ex-judecătoare a Curții de Apel. Anume ea a luat decizia de închidere a postului TV de opoziție NIT (acum dosarul este pe rol la CEDO). Bănuieli privind angajarea politică a Domnicăi Manole au răsunat de multe ori în mass-media, acum însă după concedierea ei scandaloasă din sistemul judiciar, ea apare pe post de victimă și luptător cu regimul actual și candidează în Parlament din partea Blocului de opoziție “ACUM – Platforma DA şi PAS”. Picanteria situației constă în faptul că Domnica Manole este verișoara candidatului ”regimului”, președintele de onoare al PDM Dumitru Diacov.
În circumscripțiile uninominale nu s-a trecut fără spoiler-ii preferați de politicienii din partea locului. În circumscripția nr.33 (Trușeni, Băcioi, Codru, Durlești și Sîngera) cu președintele Partidului “Platforma DA”, copreședinte al Blocului ACUM Andrei Năstase concurează ”clona politică” - candidatul independent Andrei Nastas. Iar în circumscripția uninominală nr.49 (Rusia, CSI și Asia) contra-candidat al reprezentantului PSRM Gheorghe Para poate deveni candidatul independent Gheorghe Para.
Circumscripțiile uninominale peste hotare
În afara țării pentru actualele alegeri parlamentare au fost create trei circumscripții uninominale - nr.49 (Rusia, țările CSI, Asia), nr.50 (Europa de Vest) și nr.51 (SUA și Canada). Da cu sectoarele electorale în aceste circumscripții, s-au iscat, ca întotdeauna, scandaluri.
În pofida declarațiilor Guvernului cum că în alegerile actuale dincolo de hotarele republicii vor fi deschise cu 25 de sectoare electorale mai multe (125 birouri) ca la alegerile prezidențiale din anul 2016, iar geografia scrutinului va fi extinsă (pentru prima oară vor fi deschise sectoare electorale în Cipru, Georgia, Norvegia și EAU), concurenții electorali nu-s mulțumiți. Deschiderea unor sectoare electorale suplimentare peste hotarele țării este cerută de socialiștii, Blocul electoral ACUM (ambii concurenți electorali intenționează să meargă în judecată), dar și reprezentanții diasporei.
Cei de la PSRM se arată revoltați de faptul că în Federația Rusă, unde muncesc cca jumătate de milion de imigranți din Moldova, vor fi deschise doar 11 sectoare electorale, în timp ce în SUA (în circumscripția nr.51 SUA-Canada locuiesc cca 100 mii de cetățeni moldoveni) – 12. Cele mai multe sectoare electorale (29) vor fi deschise în Italia. Italia fiind o direcție foarte populară pentru imigranții de muncă din Moldova, însă specialiștii spun că în această țară se află mult mai puțini moldoveni decît în Federația Rusă.
PSRM crede că pe teritoriul Federației Ruse trebuie să fie deschise minim 100 de sectoare electorale – proporțional numărului oficial de concetățeni de-ai noștri în această țară. Iar majoritatea acestora, spun ei, trebuie să fie concentrată în orașul Moscova și regiunea Moscova, dar și în Sankt-Petersburg și regiunea Leningrad, unde locuiesc permanent cca 70% dintre conaționalii noștri. Dar conform deciziei autorităților, la Moscova și Petersburg vor fi deschise cîte două sectoare electorale și cîte unul la Krasnoiarsk, Nijnevartovsk, Soci, Kursk, Tula, Novosibirsk și Kaliningrad. Iar în regiunile occidentale, spun socialiștii, în circumscripția electorală ”SUA-Canada” trebuie să fie deschise 30 de sectoare electorale, ”pentru ca toți cetățenii noștri să aibă dreptul real de a participa la scrutin”.
Politicienii și experții prooccidentali au propria viziune asupra geografiei amplasării sectoarelor electorale peste hotare, dar consideră că autoritățile încalcă dreptul diasporei de a vota. Zilele trecute Pavel Postică, director de programe al Asociației “Promo-LEX” declara la un post TV că la alegerile din 24 februarie în afara țării trebuie să fie deschise cel puțin 150 sectoare electorale, iar bugetul prevede aceste mijloace.“ Noi am analizat informația publică și considerăm că în circumscripția nr.49 (Rusia, țările CSU și Asia) trebuie să fie create 30 sectoare electorale, în Europa (circumscripția nr.50) – 90, iar în SUA și Canada (circumscripția nr.51) – 14-15”, a declarat Postică.
Blocul electoral ACUM a cerut majorarea numărului sectoarelor electorale peste hotare, dar și organizarea alegerilor pe parcursul a două zile. Cei de aici au declarat că vor acționa în judecată Comisia Electorală Centrală și vor cere anularea deciziei privind crearea sectoarelor electorale peste hotare. Cifra “125”au calificat-o ca fiind “manipulatoare” și au menționat că autoritățile nu au deschis sectoare electorale acolo ”unde acest lucru era foarte necesar”.
Cei de la ACUM consideră că cea mai mare necesitate de sectoare electorale suplimentare există în circumscripția electorală nr.50 (Europa de Vest), unde candidează Maia Sandu, copreședintele blocului, liderul PAS.
Chiar dacă se va ajunge în instanță, există foarte puține șanse că CEC va reuși să schimbe numărul sectoarelor la cererea blocului electoral.
Adăuga comentariu