Ce se va întîmpla cu Găgăuzia după alegerile parlamentare anticipate

La Palatul Republicii din Chișinău pe 24 decembrie 2020 era mare forfotă. Au sosit membri ai Guvernului și diplomați străini, pe podeaua de marmură erau întinse covoare roșii - se pregăteau pentru învestirea în funcție a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.

Apoi a urmat depunerea jurămîntului cu mîna pe Constituție, o plimbare demonstrativă pînă la Palatul Prezidențial, fluturatul cu mînă și prezentarea solemnă a biroului prezidențial. Au fost toți. Doar bașcanul Găgăuziei, șefa Regiunii Autonome găgăuze, Irina Vlah, nu a fost prezentă la inaugurare.

Ea pur și simplu nu a fost invitată — administrația bașcanului nu a primit nicio invitație oficială din partea Maiei Sandu.

1.

Acest gest a părut demonstrativ, pentru că "uitarea" invitării șefului Autonomiei Găgăuze la învestirea ta în funcție, pentru președintele Republicii Moldova ca și uitarea capului acasă. Sau mîna care se pune pe Constituția Moldovei.

Este suficient să spunem că, după demisia Cabinetului de Miniștri Chicu și începutul crizei politice prelungite, atunci cînd țara este guvernată de miniștri (inclusiv prim-ministru interimar) interimari, singurul membru al guvernului cu puteri și drepturi depline rămîne bașcanul Găgăuziei.

Și iată el nu a fost invitat la inaugurarea președintelui.

Publicul autonomiei a apreciat pe bună dreptate acest gest ca fiind extrem de neprietenos față de Găgăuzia. Maiei Sandu i-au amintit și de flirturile cu naționaliștii români, dar și de refuzul de a recunoaște existența identității moldovenești și a limbii moldovenești, al cărei denumire este menționată în Constituție — Sandu se declară româncă.

Pentru găgăuzi, acestea sunt semnale alarmante, pentru că anume naționaliștii români consideră Moldova o țară monoetnică, în care minoritățile naționale joacă un rol subordonat în raport cu grupul etnic" titular". Această abordare a construirii statului este complet contrară principiilor care au stat la baza autonomiei. Mai mult, ea neagă și subminează în mod activ aceste principii.

2.

Acțiunile ulterioare ale noului președinte al țării nu a netezi, ci doar a întărit impresia pe care a creat-o Maia Sandu neinvitînd bașcanul Găgăuziei la inaugurare.

Dintr-o dată, s-a dovedit că șeful autonomiei Găgăuze nu are un loc nici în cadrul Consiliului Suprem de Securitate de pe lîngă Președintele, a cărui componență a fost numit de către Maia Sandu, deși bașcanul Găgăuziei întotdeauna era membru al Consiliului Suprem de Securitate, ceea ce este natural, avînd în vedere gama de probleme pe care această structură o examinează și poziția specială a autonomiei în structura de stat a Republicii Moldova.

Acest pas, de asemenea, nu a trecut neobservat în Găgăuzia.

A devenit evident faptul că Președintele Republicii Moldova încearcă să restricționeze accesul autorităților din Găgăuzia la sistemul administrației publice. Cel puțin, în limitele împuternicirilor sale limitate, președintele a făcut tot ce a putut pentru a realiza acest lucru.

3.
Opinia Irinei Vlah în Găgăuzia este ascultată — prima femeie în funcția de bașcan al autonomiei, în opinia generală, a făcut mai mult pentru Găgăuzia decît unii bărbați.

Punînd în prim plan problemele sociale și economice de dezvoltare a regiunii, Irina Vlah încă din primele zile ale mandatului său de bașcan a luat cursul dezvoltării legăturilor cu regiunile din Rusia — în UTA Găgăuzia, unde limba rusă este una din limbile oficiale, și populația consideră că este o a doua limbă de comunicare, acest lucru a fost un pas firesc care a deschis pentru autonomie perspectiv fără precedent.

De fapt, autonomia a urmărit o politică externă proprie, în care Rusia este un partener strategic. Datorită oportunităților largi pe care legea "Cu privire la statutul juridic special" le oferă Găgăuziei, autonomia și-a folosit pe deplin potențialul propriilor relații externe.

4.
După crearea guvernului de coaliție Ion Chicu, care a fost susținut de socialiști în Parlamentul Republicii Moldova, părea că restricțiile artificiale în cooperarea cu partenerii ruși au fost înlăturate. Cu toate acestea, demisia guvernului, prăbușirea coaliției și schimbarea președintelui au agravat din nou situația politică.

Parcursul Președintelui Maia Sandu de distanțare de Rusia și urmarea de către Moldova a politicii conflictuale a Uniunii Europene și a Statelor Unite nu poate să nu îngrijoreze poporul găgăuz. De cooperarea cu Rusia depinde nu numai ritmul de dezvoltare a infrastructurii sociale și economice a autonomiei, ci și viața de zi cu zi a multor familii. Mulți găgăuzi din aproape toate localitățile regiunii autonome locuiesc și lucrează în Federația Rusă.

Comratul, capitala Găgăuziei, nu va renunța la prioritățile tradiționale. Anul trecut, autonomia a intensificat eforturile de adoptare a așa-numitului "pachet găgăuz" de legi, menite să consolideze statutul special al autonomiei și să-i extindă împuternicirile.

În decembrie 2020, după învestirea Maiei Sandu, Parlamentul Republicii Moldova, în care majoritatea este controlată de Partidul Socialiștilor condus de fostul președinte Igor Dodon, a adoptat două din cele trei legi incluse în "pachetul găgăuz".

Aceste legi prevăd acordarea unui "nivel special de guvernare" Găgăuziei în sistemul de împărțire administrativ-teritorială a republicii și fixează acest statut special în Legea cu privire la administrația publică locală.

Este evident că Găgăuzia se pregătește pentru vremuri grele, obținîndu-și dreptul de a lua decizii cu o mai mare independență - în ceea ce privește relațiile externe ale autonomiei.

5.

În aprilie 2021, după anularea stării de urgență din cauza situației epidemiologice, în Găgăuzia va fi reluat procesul de desfășurare a alegerilor pentru Adunarea Populară, organul legislativ al autonomiei. Dezvoltarea relațiilor prietenoase de cooperare cu Rusia este un element indispensabil în programele tuturor candidaților.

Starea de spirit în Găgăuzia este evidentă: indiferent de evoluția relațiilor dintre Chișinău și Moscova în viitor, pentru Comrat Rusia va fi întotdeauna un partener strategic și prieten. Găgăuzia nu se va abate de la acest principiu și își va apăra dreptul la dezvoltare cu încăpățînare și fermitate.

Iar acest moment ar trebui luat în considerare la Chișinău de toată lumea, de la administrația prezidențială pînă la birourile partidelor pro-occidentale, care se pregătesc activ pentru alegerile parlamentare anticipate în aceste zile. Pentru ei, orientarea spre confruntarea cu Rusia, impusă Moldovei de "prietenii" occidentali, va însemna automat și continuarea cursului confruntării cu Găgăuzia. Iar acest lucru, la rîndul său, va amenința și însăși stabilitatea statului moldovenesc.

Special pentru eNews, Igor Demirov