Ce au sărbătorit autoritățile moldovene pe 1 decembrie?

Foto: ziuaveche.ro

Xenia Florea

Preşedintele României, Traian Băsescu, este numit de politologi ”raţa şchioapă” – pentru ponderea lui politică sau, mai degrabă, pentru lipsa acesteia la el în ţară. Deşi rata mică de participare la referendumul din iulie 2012 l-a salvat pe Băsescu de moţiunea de cenzură, preşedintele român a pierdut influenţa politică în ţară. Însă aceasta nu înseamnă că el a cedat şi intenţionează să plece din politică după expirarea mandatului său prezidenţial în decembrie 2014.

În actuala conjunctură din România, Traian Băsescu nu poate spera la nimic. E puţin probabil ca actualului preşedinte să i se ierte ”genocidul social”, reforma în domeniul sănătăţii şi tentativa de suicid al fostului premier Adrian Năstase (care este considerat mentorul actualului premier Victor Ponta), pe care Băsescu a vrut să-l bage după gratii. Analiştii nu exclud că pe însuși Traian Băsescu, după plecarea sa din funcţia de preşedinte, îl aşteaptă închisoarea. De exemplu, el este acuzat de spălarea a 7 milioane de euro în cadrul campaniei electorale din 2004, cînd Băsescu a ocupat postul de preşedinte pentru prima dată. De aceea, actualul preşedinte al României acum are nevoie să-şi menţină poziţia şi în următorul an să-şi sporească ratingul politic, care în prezent nu ajunge nici pînă la 10%.

În actuala situaţie, singura soluţie a lui Băsescu este să utilizeze „chestiunea basarabeană”. Sau aşa-numitul ”proiect fundamental”, ce prevede unirea Moldovei cu România. Însă din cauză că ”timpul unirii încă nu a sosit”, rolul politic al unirii celor două state româneşti l-ar putea juca Traian Băsescu, care încă în vara aceasta şi-a anunţat intenţia de a obţine cetăţenia moldovenească şi (de ce nu?) de a intra în politica de peste Prut.

De aceea, în cadrul marcării Zilei Naţionale a României, pe 29 noiembrie la Chişinău şi pe 1 decembrie la Bucureşti el a montat un spectacol în mai multe acte cu ”luptătorul pentru unire” Băsescu în rolul central. În calitate de actori statici provinciali au fost implicaţi: primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, ministrul apărării, Vitalie Marinuţa, şi preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (anume în această consecutivitate). Funcţionarii de rang înalt din România nu au dorit să participe la acest spectacol: premierul Victor Ponta şi preşedinţii celor două camere ale parlamentului român au refuzat să vină la recepţia cu ocazia Zilei Naţionale a ţării, organizată de Băsescu la Palatul Cotroceni.

Ținta îndepărtată a lui Traian Băsescu

În persoana lui Traian Băsescu scena teatrală mondială a pierdut un actor dramatic valoros. Despre faptul că preşedintele român intenţionează să viziteze Chişinăul şi să sărbătorească aici Ziua României a anunţat Serviciul de presă al preşedintelui Timofti, dar şi însuși Băsescu la summitul de la Vilnius.

„Voi veni la Chişinău pentru a discuta cu preşedintele Republicii Moldova, dar şi pentru că Ambasada României organizează o petrecere cu ocazia Zilei Naţionale a României. Vom fi peste o mie de invitaţi, aşa că va fi bine să-i felicităm pe moldoveni la ei acasă şi să le spunem că îi aşteptăm cu bucurie în UE”, a declarat el în fața reprezentanților presei în capitala lituaniană. Însă la briefingul de pe aeroportul din Chişinău Traian Băsescu a lăsat să se înţeleagă că nu a planificat să vină în Moldova şi că această vizită este ”o improvizație” – pur şi simplu el a dorit să felicite personal poporul moldovenesc cu succesul la summitului de la Vilnius.

În ajunul Summitului ”Parteneriatului Estic”, preşedintele român a provocat din nou un scandal bilateral, declarînd în direct la postul de televiziune TVR1 că unirea cu Moldova constituie acum cel de-al treilea proiect fundamental al României (primele două au fost aderarea la NATO şi Uniunea Europeană).

Atît de direct şi sincer Traian Băsescu nu a mai vorbit despre unire – pînă acum au fost doar fraze de genul „unirea ar putea avea loc peste vreo 25 de ani, după aderarea Moldovei la Uniunea Europeană”, „îndată ce în Moldova va fi formată o conducere majoritară din cei care doresc unirea, atunci din partea noastră nu vor fi probleme” sau „Moldova se va uni cu România, dacă singură va dori acest lucru”. Şi deşi premierul Victor Ponta s-a grăbit să eticheteze declaraţia lui Traian Băsescu drept ”populism iresponsabil”, politologii cred că prin aceasta Băsescu a început deja implementarea noului său proiect politic.

Preşedintele României a început promovarea lui încă în vara acestui an. În timpul vizitei sale oficiale la Chişinău, pe 17 iulie, Băsescu a aruncat o frază semnificativă, potrivit căreia, după încheierea mandatului său, ar fi bucuros să devină cetăţean al Republicii Moldova. Traian Băsescu şi-a explicat dorinţa de a primi cetăţenia moldovenească prin ”sentimente”: adică, el ar dori foarte mult ca toţi românii să trăiască într-o ţară şi să aibă o cetăţenie, însă, deoarece acum acest lucru este imposibil, atunci el ar dori să deţină cetăţenia ”ambelor state româneşti”.

Experţii nu cred în sentimentele lui Băsescu şi l-au suspectat imediat de demararea unui joc politic major. Posibila cetăţenie moldovenească a preşedintelui român a fost numită ”bombă cu efect întîrziat”. Politologii au presupus că Băsescu visează să devină un nou Alexandru Ioan Cuza. În ianuarie 1859 acesta a fost ales iniţial domnitor al Ţării Moldovei, iar pe 5 februarie al aceluiaşi an – domnitor al Valahiei, devenind astfel, primul conducător al României unite.

Încă chiar dacă Traian Băsescu nu va deveni preşedinte al Moldovei (este o utopie ca elita politică din Moldova să-i ofere pe talger postul de preşedinte), prin intrarea lui activă în politica moldovenească el ar putea ucide doi iepuri dintr-o dată: să evite urmărirea penală în România şi să joace rolul unui mesia politic. Pentru susţinătorii unionismului din Moldova sub lozinca ”Eu vă voi aduce în România”, iar pentru alegătorii români – ”Eu voi realiza visul Marii Românii”. Potrivit analistului politic Igor Boţan, „prin actuala lui vizită la Chişinău, preşedintele României vrea să întărească mişcarea unionistă din Moldova, la care vrea să adere după expirarea mandatului său de preşedinte”.

”Regele” şi suita sa

Această situaţie, desigur, nu le convine nici oponenţilor politici ai lui Băsescu în România, nici PLDM-ului şi nici PDM-ului, aflate la guvernare în Moldova. Una e Băsescu în calitate de prieten şi partener de peste Prut şi cu totul altceva e Băsescu în calitate de oponent politic, care ar putea strica tot jocul pe eşichierul de dreapta. De aceea, democraţii şi liberal-democraţii, cel mai probabil, se vor opune acordării cetăţeniei moldoveneşti lui Băsescu, dacă el totuşi o va solicita.

Însă problema constă în faptul că aceste solicitări sînt examinate şi semnate de către preşedinte. Iar Nicolae Timofti a intrat practic în anturajul lui Băsescu şi, potrivit acţiunilor şi declaraţiilor lui, susţine totalmente poziţia colegului său român. De exemplu, în luna mai trecut, Băsescu şi Timofti au hotărît că moldovenii nu există. „Noi am discutat şi am căzut de acord că România şi Republica Moldova sînt două state independente şi suverane, unde trăiesc preponderent români. A fost pus punctul pe i în confuzia privind minoritatea moldovenească”, a declarat atunci Băsescu.

Garantul Constituţiei Republicii Moldova a ascultat fără vreo obiecţie discursul unionist al lui Traian Băsescu pe 1 decembrie, în cadrul recepţiei festive cu ocazia Zilei Naţionale a României (Ziua Unirii), la palatul Cotroceni.

„Am evocat zilele trecute un proiect de ţară, o viziune: am propus o reflecţie şi am anunţat un deziderat, unul care aparţine preşedintelui României, şi cred că e împărtăşit de cea mai mare parte a poporului român: acela de a ne reîntîlni cu fraţii noştri din Republica Moldova, acela de a ne reuni ca popor. Tot atunci condiţionam realizarea acestui deziderat de timp, de voinţa poporului şi de abilitatea şi de ingeniozitatea politicienilor”, a declarat Băsescu în discursul său de salut.

Însăşi prezenţa preşedintelui Timofti la festivităţile cu ocazia Zilei Unirii, care este privită de o parte considerabilă a societăţii moldoveneşti drept ziua ocupaţiei Basarabiei de România, demonstrează poziţia unionistă a preşedintelui moldovean. Nicolae Timofti, în general, a devenit primul preşedinte al Republicii Moldova care a participat la sărbătorirea aniversării unirii Basarabiei cu România. Dar cum rămîne cu testul de statalitate?

Analistul politic Alexei Tulbure a scris în aceste sens pe reţelele de socializare: „Nu există absolut nicio problemă în participarea preşedintelui ţării la sărbătoarea naţională a statului vecin. Însă cînd statul vecin sărbătoreşte ziua unirii cu teritoriul ţării tale, a ţării pe care astăzi o conduci, atunci aceasta este o dezicere simbolică de statalitate. Dacă aceasta e alegerea personală a cetăţeanului Timofti, nicio problemă. Însă domnul Timofti este preşedinte, de aceea comportamentul lui este revoltător şi inacceptabil. Este umilitor pentru naţiunea moldovenească. Însă pentru el acest lucru e prea subtil”.

Un al membru fidel al ”suitei” lui Băsescu, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a sărbătorit ziua unirii tuturor românilor la Alba Iulia – oraş unde pe 1 decembrie 1918 a fost anunţată alipirea Transilvaniei la România. Recitînd în faţa celor prezenţi propriile creaţii despre faptul că ”sîngele apă nu se face”, Chirtoacă, luînd exemplu de la Băsescu, a declarat că reintegrarea poporului român „devine scopul principal al secolului 21”.

La Chişinău, ”suita” lui Вăsescu tot s-a străduit: circa o mie de susţinători ai unirii au dansat hora în jurul clădirii guvernului, „cerînd de la conducerea ţării unirea cu românii de peste Prut”, precum a comunicat postul public de televiziune. Iar seara, în timpul ceremoniei de aprindere a luminiţelor de pe pomul de Crăciun al capitalei, moderatorul a exclamat: „Trăiască sărbătoarea! Trăiască marea unire! Vom merge pînă la capăt pentru realizarea idealului nostru! Felicitări, Chişinău, felicitări, România!”. Despre Moldova nu şi-a amintit nimeni.

Tu mie, eu ţie

Autorul ideii de a face din Traian Băsescu cetăţean al ţării, pe care el categoric nu o recunoaşte, cu posibilitatea de a deveni preşedinte, este considerat primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă. Anume el, în cadrul vizitei lui Băsescu pe 17 iulie, a propus ca actualul preşedinte al României să obţină cetăţenia moldovenească, să-şi înceapă cariera politică în Moldova şi să „continue lupta pe acest mal al Prutului împreună cu noi”.

Chirtoacă a declarat atunci că Băsescu va putea obţine în Republica Moldova ”orice funcţie pe care o va dori”. Nu este exclus faptul că nu Dorin Chirtoacă este autorul ideii ”Băsescu-cetăţean al Republicii Moldova şi viitor politican moldovean”. Această idee s-ar fi putut naşte în mintea vreunui consilier al lui Băsescu în ”centrul neural” al Partidului Democrat Liberal din România, care este formaţiunea actualului preşedinte român. Iar Chirtoacă doar a anunţat-o ca o iniţiativă venită de jos, pregătind terenul pentru o manevră politică ulterioară a lui Traian Băsescu.

În principiu, o asemenea colaborare bilaterală este convenabilă pentru ambele părţi: Băsescu îşi anunţă oficial prezenţa sa politică în Republica Moldova în baza Partidului Liberal al lui Ghimpu-Chirtoacă. Iar PL, datorită popularităţii pe care o are Băsescu în rîndurile unei părţi a electoratului unionist, este gata să-l poarte în braţe pe actualul preşedinte al României, restabilindu-şi poziţiile pe eşichierul de dreapta. Poziţii ce au fost zdruncinate simţitor de foştii aliaţi după reformatarea coaliţiei de guvernare (Mihai Ghimpu afirmă că în spatele sciziunii din PL şi creării „liberal-reformatorilor” ar sta Vlad Filat).

Pentru PLDM şi PDM această alianţă transfrontalieră (dacă va avea loc) nu este de dorit. Însă mandatul preşedintelui Traian Băsescu expiră în decembrie 2014. Adică atunci, cînd în Republica Moldova va fi în toi campania electorală şi alegerile parlamentare. Cine garantează că preşedintele Timofti nu va face atunci un gest de bunăvoinţă şi nu va semna solicitarea de acordare a cetăţeniei moldoveneşti cetăţeanului României Traian Băsescu?

Totuşi, presa românească nu exclude faptul că actualul preşedinte român, în anul 2014 şi-ar putea continua cariera politică în alt statut – în calitate de secretar general al NATO. Se spune că candidatura lui, de rînd cu alţi potenţiali candidaţi, este discutată de cancelariile occidentale, deoarece mandatul actualului secretar general expiră în august 2014. Aşa că ministrul apărării, Vitalie Marinuţa, care pledează pentru aderarea Moldovei la NATO, va avea teren de manevre.

Totuşi, ce s-a sărbătorit la Chișinău pe 1 decembrie? În realitate, sub paravanul sărbătorilor de iarnă, primarul capitalei şi preşedintele statului moldovenesc independent au sărbătorit începutul demontării Republicii Moldova şi unirii ei cu România vecină în calitate de provincie, aşa cum a mai fost deja acum aproape 100 de ani. Din păcate, oamenii care au venit pe piaţa principală a Chişinăului să vadă luminiţele de pe pomul de Crăciun şi să se bucure de începutul iernii nu au auzit apelurile primarului şi adevăratele lui intenţii. Iar Dorin Chirtoacă striga: „La mulţi ani, Chişinău! La mulţi ani România!”. În visele lui, Chişinăul este deja parte a României.