Alexandru Stahurschi: „Vom mai avea posibilitatea să ne exprimăm deschis opiniile pe internet?”

În Moldova este prea mare riscul ca internetul să devină un spațiu strict filtrat, în care libertatea de exprimare este ”pusă la zid”.

Această opinie a fost exprimată de jurnalistul, expertul și vloggerul Alexandru Stahurschi, comentînd ultimele declarații ale autorităților privind dorința de a reglementa rețelele sociale.

El a menționat că lumea a apucat să trăiască puțin în epoca în care libertatea de exprimare, emisiunile deschise și dezbaterile oneste constituiau fundamentul.

„Desigur, și noi am avut parte de asta. Epoca televiziunii libere a apus, iar opiniile care nu coincideau cu „linia partidului și a guvernului” s-au mutat pe internet”, a subliniat Alexandru Stahurschi.

Potrivit lui, pe parcursul anilor, în această „piscină virtuală” pentru copii se scăldau „alte puncte de vedere”, „în timp ce marii unchi continuau să controleze mințile maselor prin intermediul canalelor lor de televiziune”.

Dar, după cum se știe, „nimic nu este veșnic sub Lună”: apele cu „alte opinii” au devenit atît de numeroase încît s-au transformat într-un adevărat rîu, care încet, dar sigur, a început să inunde televiziunea, iar apoi a ajuns chiar la picioarele proprietarilor acesteia.

„A trăi în umezeală și a avea mereu picioarele ude nu este bine pentru sănătate, mai ales pentru cea politică”, a remarcat jurnalistul.

El a atras atenția asupra faptului că în Marea Britanie s-au înăsprit recent regulile privind rețelele sociale, obligînd platformele să introducă moderarea obligatorie și să plătească amenzi uriașe dacă nu luptă împotriva „conținutului dăunător”.

În Franța a fost înființată o agenție care acum supraveghează „securitatea mediatică” și poate bloca site-urile, fără judecată. Germania a impus rețelelor sociale un program strict: conținutul interzis trebuie șters imediat, de altfel sînt impuse amenzi mari (pînă la 50 de milioane de euro) și dosare penale.

„Moldova pare să învețe de la acești maeștri europeni – pentru că acolo jocul tronurilor se desfășoară de mult timp și se cunoaște prețul fiecărei greșeli. Tocmai de aceea, autoritățile noastre vorbesc din ce în ce mai des despre amenințările externe la adresa securității prin intermediul rețelelor sociale, pregătind cu atenție proiecte de lege care vor întări controlul asupra întregului spațiu online, începînd cu rețelele sociale și mesageri.

Și, desigur, toate acestea se fac „în interesul cetățenilor”, după cum a spus cîndva fostul șef al serviciului de presă al guvernului, Daniel Vodă: „Trebuie să avem grijă de sănătatea noastră mentală”. Sună bine, dar rămîne o întrebare importantă: această „grijă” nu se va transforma într-un instrument ingenios de supraveghere și cenzură?”, a remarcat Alexandru Stahurschi.

El a subliniat că președinta Maia Sandu, din cîte se pare, nu avertizează pur și simplu permanent cu privire la încercările în masă de interferență străină prin intermediul rețelelor sociale. Se vorbește despre „protecție”, dar în spatele acesteia se poate ascunde o presiune serioasă: blocarea conturilor, site-uri amenințate cu închiderea prin decizia noilor organe de „cenzură”.

Potrivit jurnalistului, în Europa, astfel de măsuri sînt luate deocamdată cu respectarea drepturilor cetățenilor, acolo se încearcă menținerea unui echilibru.

„Riscul ca internetul să se transforme într-un spațiu strict filtrat, în care libertatea de exprimare este limitată, este prea mare”, a subliniat Alexandru Stahurschi.

El a atras atenția asupra faptului că vechiul-nou președinte al parlamentului, Igor Grosu, privește cu optimism viitorul digital, menționînd că Consiliul Audiovizualului dispune de suficientă experiență și metodologii în domeniul de care este responsabil în prezent.

„Probabil că nu ar trebui să ne îndoim de acest lucru. Se pune însă o întrebare importantă: vom mai avea posibilitatea de a ne exprima deschis opinia pe internet sau libertatea de exprimare va deveni o iluzie sub presiunea noilor legi?”, s-a întrebat jurnalistul.

Anterior, președintele parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că una dintre prioritățile noului organ legislativ este reglementarea rețelelor sociale, subliniind că este necesară reglementarea acestui spațiu informațional.

Ulterior, el a explicat că controlul asupra conținutului de pe rețelele sociale ar putea fi încredințat Consiliului Audiovizualului. Însă pentru aceasta este necesar mai întîi să fie elaborată legislația corespunzătoare, deoarece în țară lipsesc reguli de bază pentru reglementarea acestui domeniu.

În opinia spicherului, Consiliul Audiovizualului a acumulat suficientă experiență în cadrul îndeplinirii atribuțiilor sale actuale și i se poate atribui o nouă sarcină de control al activității rețelelor sociale, deoarece abordarea clasică a televiziunii „se schimbă foarte repede”, iar canalele de televiziune au deja pagini proprii pe rețelele sociale.

Igor Grosu a reamintit că decizia de aprobare a rezultatelor alegerilor conține o recomandare către parlament de a elabora un regulament pentru platformele online.

„Noi nu avem reguli simple pentru reglementarea activității rețelelor sociale. Trebuie să le elaborăm, să discutăm, să decidem cărei instituții să îi încredințăm monitorizarea. [...]. Este nevoie de o reglementare națională. Cu toate acestea, piața noastră nu prezintă interes comercial pentru aceste rețele sociale. În acest caz, singura șansă de a ajunge la ele este să fim parte a unei voci comune, de exemplu, a țărilor UE”, a precizat președintele Parlamentului.

Referindu-se la problema identificării cazurilor de manipulare pe rețelele sociale, Grosu a subliniat importanța „menținerii echilibrului” între reglementare și libertatea de exprimare și de autoexprimare, care sînt „elementele fundamentale” ale acesteia.

„Cînd vorbim despre manipulare, propagandă și dezinformare, este important să facem o distincție clară. Distribuirea întîmplătoare a unei știri pe care persoana nu a citit-o pînă la capăt și pe care a distribuit-o pur și simplu nu poate fi comparată cu o campanie organizată, bine gîndită și agresivă de dezinformare și propagandă. Vorbim anume despre al doilea caz, dar nu despre faptul că cineva a dat un like sau a redistribuit. Vorbim despre cei care răspîndesc propaganda în mod profesional și pentru sume mari de bani”, a explicat Igor Grosu.