Un judecător se luptă pentru o pensie mai mare

Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale. Anatolie Țurcan, magistrat al Curții Supreme de Justiție, se numără printre ultimii pensionari din justiție, care și-au revendicat creșterea pensiei, făcînd referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

Judecătorul s-a plîns instanței că beneficiază de pensie doar de circa 13 mii de lei, iar la mijlocul lunii mai colegii săi de la CSJ au pus punct procesului, obligînd CNAS să-i dubleze mărimea pensiei.

În timp ce magistratul motivează adresarea în instanță vizavi de CNAS prin faptul că este ultimul judecător de la CSJ pensia căruia nu a fost recalculată, experții în politici sociale susțin că astfel de practici crează inegalități social-economice între mai multe categorii de persoane.

În ianuarie 2020, magistratul pensionar Anatolie Țurcan, care continuă să activeze în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), fiind nemulțumit de faptul că instituția a refuzat, repetat, să îi recalculeze şi să-i achite pensie în cuantum de 80% în dependenţă de majorarea generală a salariului judecătorului CSJ, începînd cu 1 aprilie 2015 şi pînă la modificarea salariului mediu pe economie. Magistratul s-a plîns că primește o pensie de doar 13 520 de lei și a invocat, în cererea sa, un șir de prevederi legislative privind sistemul public de pensii și statutul judecătorului, care îi dă dreptul la o pensie mai mare.

La mijlocul lunii iulie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a emis o hotărîre prin care i-a dat dreptate judecătorului și a obligat CNAS să-i recalculeze pensia din salariul pe care îl primește pentru munca exercitată în cadrul CSJ, în mărime de 32 360 de lei. Ulterior, un complet de judecători de la Curtea de Apel chișinău, în frunte cu Anatolie Minciună, și el din rîndul magistraților care și-au revendicat creșterea pensiei, a menținut în vigoare decizia primei instanțe, iar la 19 mai, curent, recursul CNAS a fost respins și de colegii lui Țurcan de la CSJ. Dosarul a fost examinat de un complet de judecători cu Maria Ghervas, în calitate de președintă, și magistrații Victor Burduh și Nina Vascan.

„Atunci cînd toți se adresează, eu de ce nu aș face-o?”

Obținînd cîștig de cauză în toate instanțele, Anatolie Țurcan va primi o pensie de circa 26 de mii de lei. În total, judecătorul CSJ va primi de la stat peste 58 de mii de lei pe lună din pensie și salariu. Într-un comentariu oferit pentru ZdG, magistratul a spus că este ultimul dintre colegii săi de la CSJ care a solicitat recalcularea pensiei și că, în total, lunar va primi în jur de 51-52 de mii de lei și nu 58 de mii de lei, fiind vorba de excluderea impozitelor pe care le achite.

„M-am adresat în instanță așa cum au făcut ceilalți judecători. Eu am fost ultimul judecător de la CSJ care s-a adresat în instanță. Atunci cînd toți se adresează, eu de ce nu aș face-o? Eu voi primi lunar în jur de 51-52 de mii de lei. Noi achităm impozite, în comparație cu alții care primesc salarii în plic”, a comentat judecătorul Anatolie Țurcan.

Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan a ridicat un salariu de circa 352 de mii de lei de la CSJ, la care se mai adaugă o pensie de aproape 162 de mii de lei și o indemnizație de boală de circa 250 de mii de lei. Judecătorul a mai trecut în declarație o casă de locuit, situată în comuna Stăuceni, Chișinău, achiziționată în 2004, la preț de 1,5 milioane de lei, și un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

Cariera și relații de rudenie cu judecătorii din sistem

Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al CSJ în 2016, pînă la atingerea vîrstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel (CA) Chișinău, judecător la Judecătoria Rîșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Magistratul a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive. Cînd era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ. Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, actuală președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole.

Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potîngă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău.

Expertă în politici sociale: „Este o inegalitate pe care nu o veți întîlni în țările dezvoltate”

Mariana Iațco, expertă în politici sociale la IDIS „Viitorul”, susține că practica prin care anumite categorii de persoane ajung să își majoreze venitul pe seama pensiei revizuite crează inegalități social-economice între mai multe categorii de persoane.

„Prin faptul că anumite categorii de salariați din sectorul public beneficiază de pensii de zeci de mii de lei se crează inegalități social-economice pentru, cel puțin, două categorii de cetățeni. Avem angajați atît în sectorul public, cît și cel privat care sînt remunerați cu salarii mai mici decît pensiile de care beneficiază unii. Al doilea moment al inegalității îi vizează pe cei care au muncit toată viața, au achitat impozite și contribuții la stat, dar care, în comparație cu alții, primesc o pensie medie. Din păcate, există o categorie de persoane care are mai multe resurse, inclusiv cunoștințe în domeniu, de a-și îmbunătăți venitul pe seama pensiei primite. Este o inegalitate pe care nu o veți întîlni în țările dezvoltate”, a comentat Mariana Iațco.

Situația pensionarilor de rînd

Conform datelor CNAS, la începutul lunii aprilie în R. Moldova un număr de 680,4 mii de persoane primeau pensie. Pensie medie pentru limită de vîrstă, care este de 2 131 de lei, primesc 520,1 mii de persoane, iar 117,2 mii de persoane beneficiază de pensii pentru invaliditate, în valoare de 1 516 de lei.

În anul 2018, au fost introduse amendamente la Legea cu privire la sistemul public de pensii care permit recalcularea pensiilor pentru cei care au lucrat după ce s-au pensionat. De la 1 ianuarie 2019, de acest drept au beneficiat pensionarii care au lucrat mai mult de 15 ani după pensionare, iar de la 1 ianuarie 2020 – cei care au lucrat cel puțin 10 ani. Printr-o serie de amendamente la această lege, aprobate în luna decembrie 2019, inițierea recalculării pensiilor pentru cea de-a doua categorie de pensionari (cel puțin 10 ani) s-a amînat pînă la data de 1 iulie 2020. Începînd cu această dată, în plină pandemie de COVID-19, la filialele CNAS s-au format cozi imense de pensionari care erau nevoiți să stea ore în șir pentru a depune documentele pentru recalculare.

Peste 22 500 de persoane au beneficiat de reexaminarea pensiei pentru limită de vîrstă în anul 2020, cînd au fost realizate două etape de reexaminare a pensiei pentru pensionarii care au activat sau activează în cîmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă. Iar în primele trei luni ale anului 2021, peste 18 400 de pensionari, cu pensia stabilită după 1 ianuarie 1999, cu un stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă de la 7 pînă la 10 ani, au obţinut majorarea pensiei după ce au solicitat reexaminarea ei. Mărimea medie a pensiei după reexaminare constituie 5 325 lei, comparativ cu cea de 2 833 lei de pînă la reexaminare.

Cei care nu au întrunit condiţiile necesare pentru reexaminarea pensiei pentru limita de vîrstă, o vor putea face la următoarea etapă de examinare a pensiei, care va avea loc de la 1 ianuarie 2022 pentru pensionarii cu un stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă de la 5 pînă la 7 ani. Iar ultima reexaminare a pensiilor va avea loc de la 1 ianuarie 2023 pentru pensionarii cu un stagiu de cotizare, după ieşirea la pensie, de la 2 pînă la 5 ani.