Esența fraudei numite „furtul miliardului” a fost extragerea a 14 miliarde de lei din Banca Națională sub pretextul de a acoperi mijloacele care au dispărut din băncile comerciale.
Acest lucru s-a făcut prin acordarea garanțiilor de stat de către Guvern. Totodată, prima tranșă de garanții, cea mai mare, în sumă de 9,5 miliarde de lei, nu a ajuns la persoanele fizice care aveau depuneri în cele trei bănci comerciale devalizate, ci în alte bănci și instituții financiare. Explicațiile aparțin expertului Transparency International Moldova Veaceslav Negruța, fost ministru de finanțe, în cadrula emisiunea „Cutia neagră” de la postul TV8, transmite IPN.
Potrivit lui, volumul de bani pe care îl dețineau deponenții în bănci era mult mai mic decît sumele referitor la care și-a asumat Guvernul răspunderea. „Persoanele fizice nu au fost vizate de acele 9,5 miliarde de lei, acordate prin garanție de stat de către Guvern. Banii au ajuns în alte destinații cum ar fi bănci, instituții financiare sau alte lucruri care s-au întîmplat”, a completat expertul.
Totodată, Veaceslav Negruța a specificat că pînă la decizia Guvernului de a aloca cele 9,5 miliarde cu scopul de a salva băncile, de fapt, Banca de Economii (BEM) era plină de lichidități, iar după această decizie, banii care erau în BEM au migrat la Banca Socială (BS). „Ulterior, banii de la BS au plecat mai departe către o companie exotică. Ăsta e momentul. De fapt, s-au luat bani de la Banca Națională pentru a ajuta niște bănci care nu aveau probleme. BEM nu avea problema lichidităților. Lichiditățile de la BEM, ulterior, după această decizie, au migrat către BS. Acesta este subiect de investigare și cercetare și în acesr sens compania Kroll oferă suficientă informație, în baza datelor selective, selectate cu mare grijă de către Banca Națională”, spune Veaceslav Negruță.
Potrivit lui, concluziile companiei Kroll sînt că un grup anume de persoane a preluat sub control, pe rînd, trei bănci, după aceea sînt plasate anumite mijloace în BEM, iar după decizia Guvernului de a acorda garanțiile de stat, acești bani dispar din Banca de Economii.
Veaceslav Negruța consideră că este foarte important raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară și procurorii ar trebui să facă investigațiile în baza acestui document. „Acest document este unul crucial și este o șansă pentru procurori de a face regulă și de a clarifica cine, unde, cît și cum de recuperat”, a afirmat expertul.
De asemenea, Veaceslav Negruța a menționează că banii care au fost extrași din Republica Moldova la o anumită etapă, treptat, revin parțial în țară.
Deputatul fracțiunii PAS, blocul ACUM, Dumitru Alaiba, membru al Comisiei parlamentare de anchetă, este de părere că procurorii vor trebui să ajungă pînă la etapa în care s-a decis unde să meargă concret banii din garanțiile Guvernului și cine a luat decizia respectivă. Parlamentarul a recunoscut că de la prezentarea raportului Comisiei parlamentare de anchetare a fraudei bancare nu s-au făcut prea multe lucruri și Procuratura nu a răspuns, conform așteptărilor, la recomandările care s-au făcut în raport. Totodată, Dumitru Alaiba spune că blocul ACUM nu va renunța la acest subiect și va pune presiune pe procurori ca să avanseze pe investigarea fraudei bancare.
Pe data de 13 noiembrie 2019, s-au împlinit 5 ani de la prima acordare a garanțiilor de stat în sumă de în sumă de 9,5 miliarde de lei, decisă de Guvernul condus atunci de Iurie Leancă, după care a urmat alta, în sumă de peste 4 miliarde de lei, decisă de Guvernul condus de Chiril Gaburici. Oficial, acestea au avut menirea să acopere gaura produsă de devalizarea sistemului bancar al țării în proporție de peste 13 miliarde de lei, echivalentă atunci cu 1 miliard de dolari americani. Despre frauda bancară s-a aflat prima dată în public imediat după alegerile parlamentare din anul 2014. Ulterior, Guvernul a contractat compania internațională Kroll pentru o investigație legată de fraudă, care a emis două rapoarte referitor la caz. Timp de cinci ani, organele de drept ale Republicii Moldova nu au avansat în investigarea fraudei.
Adăuga comentariu