Moldova pierde mai mult de 10,4% din dezvoltarea sa umană

Republica Moldova se poziționează pe locul 107 din 189 de state și teritorii conform indicelui dezvoltării umane (IDU), care măsoară progresul național în sănătate, educație și venituri, transmite NOI.md cu referire la mold-street.com.

Acesta este publicat anual de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Rapoartele sale privind dezvoltarea umană. Raportul privind dezvoltarea umană pentru 2019 este intitulat „Dincolo de venituri, dincolo de valorile medii, dincolo de azi: inegalități în dezvoltarea umană în secolul XXI” și prezintă noile abordări de măsurare a progresului de dezvoltare dincolo de doar creșterea economică.

Valoarea IDU pentru Moldova în 2018 a fost de 0,711, ceea ce plasează țara în categoria de dezvoltare umană înaltă. Din regiunea Europei și Asiei Centrale, statele mai apropiate de Moldova în ceea ce privește IDU 2018 și mărimea populației sînt Turkmenistan și Uzbekistan.

Totuși, Moldova a pierdut 10,4% din progresul de dezvoltare umană din cauza inegalităților persistente. Amploarea (intensitatea) deprivării în Moldova este de 37,4%, ceea ce reprezintă scorul deprivării medii a populației, care este într-o sărăcie multidimensională. Sărăcia monetară reflectă doar un unghi al problemei. Numărul persoanelor afectate de sărăcie multidimensională în Moldova este cu 0,8 puncte procentuale mai mare decît al celor expuse sărăciei monetare. Astfel, persoanele care trăiesc peste pragul sărăciei monetare ar putea suferi de deprivări multiple în sănătate, educație și/sau nivel de trai. În Moldova, în cadrul unui proiect ONU implementat în parteneriat cu Biroul Național de Statistică, PNUD elaborează un indice al sărăciei multidimensionale, care va fi disponibil la începutul anului 2020.

În timp ce se reduc decalajele dintre nivelele de trai, apar noi forme de inegalități, provocate de accesul inegal la educație, servicii de sănătate și tehnologii și exacerbate de criza de mediu, care afectează oamenii cei mai săraci și vulnerabili.

Inegalitățile nemonetare și noile forme de inegalități ar putea submina realizările de dezvoltare durabilă a țării. Mai ales pentru populația urbană aflată în creștere, riscul de sărăcie alimentară și de sărăcie energetică sînt foarte mari. În prezent, PNUD încearcă să utilizeze datele disponibile pentru a înțelege aceste provocări și pentru a identifica domeniile de intervențiile pentru viitor.

„Aceasta este noua față a inegalității, iar după cum arată Raportul privind dezvoltarea umană, inegalitatea nu se află dincolo de soluții”, spune Administratorul PNUD, Achim Steiner.

Raportul avansează studierea inegalităților socio-economice pe trei dimensiuni – dincolo de venituri, dincolo de valorile medii și dincolo de azi – și propune un set de opțiuni de politici pentru a le soluționa.

PNUD Moldova recomandă următoarele măsuri de atenuarea a inegalităților existente și viitoare:

încorporarea obiectivului de reducere a inegalităților în cadrul existent de politici în domeniile: protecție socială, incluziune, non-discriminare, dezvoltarea afacerilor, sănătate, educație, mobilitate, etc.;
susținerea dezvoltării și implementării politicilor de incluziune socială și creștere economică (inclusiv creșterea economică locală) fără a majora taxele și impozitul pe venit; susținerea politicilor de reducere sau minimizare a disparităților teritoriale și a inegalităților;
anticiparea și elaborarea scenariilor pentru a lupta cu formele de inegalități în apariție, în particular în contextul urban marcat de sărăcia alimentară și energetică;
asigurarea principiului echității și egalități pentru toți în strategiile și programele de învățare pe tot parcursul vieții și promovarea accesului fără discriminare la educație;
elaborarea politicilor pentru a facilita accesul sporit la programele de învățămînt profesional și recalificare și validarea studiilor anterioare, în particular pentru grupurile social vulnerabile; elaborarea politicilor țintite spre incluziunea NEET (celor care nu sînt cuprinși în procesul de educație sau formare și nu sînt angajați în cîmpul muncii);
implementarea reforma privind serviciile spitalicești, cu regionalizarea serviciilor specializate.