X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Opinie: ”Atît limba, cît și identitatea etnică sînt pur și simplu instrumente de luptă pentru putere”

24 ian. 2021,, 21:00   Societate
11608 5

Atît limba, cît și identitatea etnică sînt doar instrumente de luptă pentru putere. Și de aceea acțiunile Curții Constituționale a Moldovei, care, prin ultima sa decizie, a șters de pe hîrtia sa dreptul a aproape jumătate din populația țării, sînt dictate nu de drepturile omului, ci de teama de a recunoaște realitatea și frica pentru fotoliile sale calde, în care persoane precum președintele CC, Domnica Manole, s-au strecurat nu prin meritele lor reale față de societate, dar prin meritele față de clanul etnic învingător în ruperea bucății sale de putere de la următorul etno -"erou" Plahotniuc.

Această opinie a fost exprimată de arhitectul, membrul consiliului de urbanism de la Chișinău, activistul civic, Denis Nedeoglo, subliniind că realitatea societății noastre este pliralismul etnic și multilingvismul, și cu cît mai mult va dura separarea după principiul lingvistic, cu atît mai puține șanse avem de a construi o societate sănătoasă și prosperă, relatează Noi.md.

"În ceea ce privește "motivația" pseudo Curții pseudo Constituționale, ar trebui totuși să dăm explicații. De facto ar trebui să demascăm minciunile, bazîndu-se pe care acest pseudo organ rudimentar rușinos a șters de pe hîrtia sa dreptul a aproape jumătate din populația Republicii Moldova", a scris Denis Nedeoglo pe blogul său.

Potrivit lui, în primul rînd, ar trebuie să vorbim despre cunoscuta falsificare, numită "Recensămîntul din 2014".

"Dintr-un motiv "uimitor", niciun cetățean nu i-a văzut în ochi pe "recenzorii, iar rețelele sociale erau pline de nedumerire, de unde au fost luate datele? Tot atunci a apărut informația că acest "recensămînt" a fost finanțat de România. În același timp, a apărut versiunea că această imitație a recensămîntului va fi folosită în viitor pentru a înlocui referendumul lingvistic, care încearcă de mult timp să evite proștii care stau de mult timp în tot felul de fotolii de stat pe drepturile etnocrației. Iată că a sosit ora cînd totul s-a clarificat", a subliniat arhitectul, membru al Consiliului urbanistic din Chișinău, activist civic.


Vorbind despre situația reală cu privire la limbă din țară, Denis Nedeoglă a menționat că, în opinia sa, în prezent în societatea moldovenească, care s-a confruntat cu o scindare etnică profundă în anii '90, a sosit o perioadă de deșteptare, și în ultima perioadă oamenii au căpătat o anumită imunitate la manipulări pe motive etnice.

"Desigur, s-a păstrat un contingent de naționaliști, la care boala a căpătat un caracter cronic. Dar, în general, oamenii au încetat să se împartă după principiul lingvistic. Acest lucru nu putea dura mult timp, pentru că în mod inevitabil viața a cîștigat manipulările. Și iată că am ajuns la o nouă înrăutățire, care încearcă să o impună societății cei care, de fapt, sînt beneficiarii unor astfel de manipulări", a scris arhitectul și activistul civic.

El și-a exprimat opinia cu privire la care este beneficiul lor și de ce se tem ei de fapt.

După cum consideră Denis Nedeoglo, întreaga istorie a limbii a fost pusă la cale în anii '90 de către cei care, în perioada URSS, doreau foarte mult să ocupe fotolii de conducere calde, dar conform nivelului lor real nu puteau pretinde la ele.

Prin stabilirea cerințelor cunoașterii limbii, dar, de fapt, a etnocrației, acești oameni au reușit să scoată din funcțiile de conducere oameni profesioniștilor și să instaleze etnocrația, eliminînd de la conducerea țării reprezentanții tuturor celorlalte naționalități.

"Dar viața nu se termină atît de repede. Deoarece nivelul profesional al noilor etnocrați s-a dovedit a fi insuficient pentru gestionarea eficientă a statului, timp de treizeci de ani ei așa și nu au reușit să crească într-o adevărată elită responsabilă. Tot ce au învățat este hoția și manipularea. Acesta este motivul pentru care astăzi trăim într-o economie distrusă și un stat distrus. Dar statul și economia nu pot exista prin eforturile limbii și a fundurilor mari în scaunele confortabile. Cineva trebuie să lucreze. Și s-a dovedit că un număr necesar de forță de muncă în rîndul etnocraților nu este destul. Au fost nevoiți să încetinească de facto și să nu mai pedaleze subiectul limbii. În ultimele decenii, a existat un echilibru nerostit în ceea ce privește viața de zi cu zi și munca. Principalul lucru nu este în ce limbă. Principalul lucru este ceea ce faci", a subliniat arhitectul și activistul civic.

Potrivit lui, lupta pentru putere cu vorbitorii de limbă rusă a devenit fără sens, pentru că ei nu au erau la guvernare, dar în schimb au fost nevoiți să lupte pentru putere unul cu celălalt. Și aici tema limbii ruse, atît de bine folosită în perioada anilor '90, a fost din nou solicitată în lupta internă dintre etnocrați pentru aceleași fotolii calde.

"Populația vorbitoare de limbă rusă, lipsită de facto de posibilitatea de a participa la guvernarea țării, reprezintă în continuare aproximativ jumătate din populația țării și voturile sale - un procent semnificativ la orice alegeri. Doar cum să obțină aceste voturi pentru a căștiga în lupta politică interetnică? Corect. Prin promisiunea de a termina cu separarea. Ce au încercat să facă prin adoptarea legii limbii", a menționat Denis Nedeoglo.

El a amintit că, chiar și noul președinte și-a construit campania electorală pe flirtul cu partea vorbitoare de limba rusă a societății, menționînd că nu va împărți societatea după principiul etnic.

"Și iată că vedem cum o parte din etnocrați sperie pe cealaltă parte cu limba rusă. Și de ce se teme de fapt partea cea care este speriată? Corect. De ceea pentru ce a început întreaga poveste cu limbile acum 30 de ani. Ei se tem că din acele funcții pe care le-au ocupat după principiul etnocrației, nu al calităților profesionale și umane, vor fi înlocuiți de reprezentanți ai altor naționalități. Ei judecă astfel: "dacă astăzi, situația privind limbi va reflecta structura reală a societății, atunci mîine, în baza acestei realități, alte etnii vor începe să ceară și un echilibru real la guvernare, în sistemul judiciar, de drept și alte sisteme. Și atunci toate aceste scheme dulci și clanuri corupte, pe care și pentru care se menține astăzi etnocrația, vor începe să se prăbușească. Așadar, nu vă faceți iluzii despre binecunoscutul "patriotism" a sloganurilor naționaliste. Patriotismul nu are nimic de-a face cu asta. De altfel, nu ar fi renunțat atît de ușor la etnia și limba moldovenească în favoarea limbii române. Principalul este puterea. Atît limba, cît și identitatea etnică sînt doar instrumente de luptă pentru putere, nu scopuri", a declarat arhitectul și activistul civic.

Potrivit lui, în legătură cu toate cele sus menționate, putem afirma cu certitudine că acțiunile Curții Constituționale sînt dictate nu de drepturile omului, ci de teama de a recunoaște realitatea și frica pentru fotoliile lor calde, în care, astfel de persoane ca Domnica Manole, s-au strecurat nu prin meritele lor reale față de societate, dar prin meritele față de clanul etnic învingător în ruperea bucății sale de putere de la următorul etno-"erou" Plahotniuc.

"În opinia mea, trebuie pur și simplu de recompensat această doamnă cu o ciocolată "Pentru Fidelitate fragmentată", dar nu să o punem în acest fotoliu. Dar asta e doar opinia mea, nu îngrijorată de putere. În funcția de președinte al curții ”neconstituționale”, ea se descurcă destul de bine cu rolul de slujitoare, la fel ca și predecesorul său, domnul Tănase. Cu atît mai jalnic arată încercările acestor iubitori de scaune calde de a rezista nevoilor naturale ale societății. Societatea se transformă în mod inevitabil, căutînd un echilibru, la fel ca totul în natură. Și aceasta este o realitate inevitabilă. Realitatea societății noastre este multietnia și multilingvismul. Cu cît mai mult va dura separarea după principiul lingvistic, cu atît mai puține șanse avem de a construi o societate sănătoasă și prosperă", a subliniat Denis Nedeoglo.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?