Ministerul mediului: Speculațiile în jurul Nistrului sînt neîntemeiate

Informațiile apărute în presă despre secarea Nistrului din cauza CHE sînt neîntemeiate științific. Cel puțin asta susține Ministerul mediului.

Potrivit specialiștilor din cadrul instituției, măsurătorile recente efectuate pe Nistru indică o situație normală a regimului hidrologic de cca 120-130 m3/s (indicatorul minim necesar fiind de 100 m3/s). Nivelul apei la stația de pompare a apei de la Coșernița se menține stabil mai sus, sau egal, față de nivelul minim necesar pentru exploatare.

”Unele mass-media au vorbit despre un debit de 250 000 m3/s pînă la construcția CHE – o cifră absolut fantastică, debite pe care nu le are nici Dunărea. De aici putem deduce incompetența surselor și/sau intențiile mass-media care au prezentat astfel de cifre”, se arată în comunicatul emis presei.

Totodată, potrivit reprezentanților ministerului, bancurile de mîl, insulele acoperite cu vegetație și insulele submerse despre care se vorbește în mod special în presă, reprezintă un fenomen anual caracteristic de la sfîrșitul verii - începutul toamnei.

”Acest proces este determinat de nivelul scăzut al precipitațiilor în perioadele aride ale anului, în zonele montane și premontane din Ucraina. Odată cu scăderea nivelurilor și debitelor de apă în r. Nistru și r. Prut, scade și capacitatea de transport a rîului. În acest mod, se formează bancurile de mîl, care ulterior se transformă în insule submerse și insule acoperite cu vegetație. Acestea sînt și mai evidente la confluența Nistrului cu rîul Răut (sectorul aval de barajul Dubăsari) – aici, inclusiv, se revarsă în Nistru aluviunile Răutului.”, scrie în nota de presă.

Potrivit autorităților, subiectul tratativelor cu partea Ucraineană ține, în special, de impactul CHE Nistrean în cazul în care se va crește capacitatea lui cu încă 3 turbine. Nu există niciun studiu de impact asupra mediului, după cum prevăd procedurile stipulate în Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, cunoscută sub denumirea de Convenția Espoo.

La ultima ședință a Comisiei Nistrene, Partea moldavă a cerut efectuarea unui astfel de studiu.

De asemenea, Președinții ambelor state au agreat, în urma întrunirii de la Kiev de la începutul anului, să fie adresată o scrisoare Comisiei Uniunii Europene prin care va cere asistență în acest sens. Deocamdată, acest proces este la etapa de dialog.

”Unele mass-media afirmă că la momentul de față sîntem în plină desfășurare a unui război ecologic. Considerăm că este o afirmație exagerată și speculativă, care are drept scop escaladarea unui conflict și nu identificarea unor soluții la o situație complexă. Partea Ucraineană, utilizează la fel ca și Republica Moldova resursele fluviului, iar un eventual impact al activităților CHE ar afecta mediul și economia ambelor state. Tratativele între RM și Ucraina reprezintă, în primul rînd, o activitate comună de gestionare rațională a apei pe Nistru. Este un proces de durată, complicat și normal de stabilire a unui numitor comun în vederea utilizării resurselor naturale, amplasate pe teritoriul a două și mai multe state. În experiența internațională a diplomației apelor au existat tratative ce au durat și zeci de ani. Un acord însă, care să reglementeze funcționarea CHN Nistrean din perspectiva protecției fluviului Nistru și asigurării cu apă de calitate și în cantitate suficientă pentru utilizatorii de apă din aval din ambele state, este și în interesul RM, și al Ucrainei în aceeași măsură. Ținem să subliniem, că orice situație trebuie depășită, în primul rînd, prin dialog”, mai notează reprezentații Ministerului Mediului.