Ce artefacte din perioada Principatului Moldovei s-au păstrat în Cetatea Albă

În afară de cele patru pisanii din vremea lui Ștefan cel Mare, amplasate în Cetatea Albă, pînă în prezent acolo au fost descoperite multe alte artefacte semnificative din vremea Principatului Moldovei.

Despre acest lucru, într-un interviu pentru moldovenii.md, a declarat omul de știință ucrainean, doctor în științe Istorice, rectorul Universității Pedagogice Naționale din Odessa ”C. Ușinschi”, Andrei Krasnojon.

El a menționat că în acest oraș se fac săpături de peste 120 de ani și în această perioadă acolo au fost descoperite foarte multe artefacte: ceramică, obiecte de uz casnic, sute și mii de monede.

”Artefacte, desigur, avem. Dar epigrafică – nu. De aceea aceste pisanii au o importanță majoră - ele conțin texte!. Aș vrea să mai găsim astfel de lespezi cu asemenea texte din perioada moldovenească, pre-turcă – cea mai misterioasă, cea mai interesantă și cea mai activă, furtunoasă”, a subliniat omul de știință ucrainean.

El a spus că în timpul săpăturilor din anul 2017 a fost descoperit un colț al unei case moldovenești în principala curte a Cetății Albe, sub fundația unei moschei construite de sultanul Baiazid II, care cucerise orașul în a. 1484. Această casă moldovenească era arsă.

”Concluzia: înainte de asalt au fost trase focuri de armă, știm asta, și probabil casa a avut de suferit, căci era în ruine și cenușă. Da deasupra, după ce a fost distrusă, a apărut această moschee. Avem destule artefacte, dar cu regret arheologii nu au avut prea mult timp pentru a studia anume Belgorodul medieval. Mai ales în căutarea urmelor moldovenești, căci este o provocare foarte serioasă pentru arheologia modernă. Este foarte dificil să le evidențiezi, din numeroasele mostre de ceramică medievală, pe cele anume locale, de origine moldovenească”, a spus Andrei Krasnojon.

El a atras atenția asupra faptului că, pe de altă parte, orașul nu era unul pur moldovenesc. Limba lui oficială era greaca, stema moldovenească era doar pe unele lespezi oficiale, despre care vorbim acum. Mai exact – pe unica lespede a lui Ștefan pe porțile Chiliei, și la mănăstire.

”În celelalte cazuri erau doar blazoanele personale ale autorilor construcției unui sau altui turn (ca în cazul Stanciul, de exemplu, lespedea din a. 1454). Sau așa numita cruce germinată de tip bizantin, care cel mai probabil era simbolul oficial al Belgorodului medieval. Ea este înfățișată pe lespedea din a.1440. Apropo, ea este și pe monedele din Belgorod. Apropo, denumirea medievală a Belgorodului nu este moldovenească, pentru că în letopisețele moldovenilor el era numit Belgorod, da pe monedele proprii și în textele lespezilor el este însemnat grecește și se numea «Asprocastron», adică «Oraș alb», în traducere din greacă”, a subliniat omul de știință ucrainean, doctorul în științe istorice.

De menționat că un album foto și mai multe informații despre Cetatea Albă și alte cetăți ale Moldovei pot fi găsite pe site-ul moldovenii.md.