Bullying-ul în școală este rezultatul educației greșite sau chiar a uitării influenței educaționale în instituțiile noastre modern, iar pentru a rezolva problemele existente trebuie revizuite abordările din sistemul educațional, de majorat calificarea profesorilor în interacțiunea cu copiii, pentru a nu le da exemple de agresivitate, nerăbdare și intoleranță, și de a dezvolta "tactul pedagogic" și "empatia", adică compasiunea, înțelegerea altei persoane, abilitatea de a te pune în locul altuia. Și anume acest lucru va ajuta la depășirea problemelor pe care le observăm în prezent.
O astfel de opinie a oferit pentru Noi.md doctorul în psihologie Elena Covaliova, care a scris pe tema bulling-ului mai multe articole, inclusiv despre violența pedagogică în mediul educațional.
În opinia sa, bullying-ul este rezultatul educației greșite sau chiar a uitării influenței educaționale în instituțiile noastre moderne. Una dintre cauze este atitudinea pedagogiei față de educație.
”Educația modernă se concentrează pe învățare, pe pedagogia cunoștințelor, dar contează și pedagogia umanistă, în care personalitatea este centrul influenței pedagogice”, menționează Elena Covaliova.
În opinia sa, dacă este respectată abordarea complexă în dezvoltarea personalității, în adolescență copiii însușesc principalele metode și interacțiuni de respectare a personalității, de acceptare a ei, ei dezvoltă relații de prietenie colectivă.
Dacă acest lucru lipsește, lipsește sistemul, atunci la adolescenți predomină tendințele agresive.
De unde apar aceste tendințe agresive în comportamentul elevilor? Din dorința de autoafirmare. Ei nu cunosc nici modalități, nici metode de autoafirmare, de aceea o fac nu prin dezvoltarea propriei personalități și investirea în propriile eforturi, dar prin umilirea altei persoane.
”Aceasta este, putem spune, calea cea mai primitivă de soluționare a unor probleme. Și orice copil mai slab din anturaj poate deveni obiectul violenței”, a spus Elena Covaliova.
Ea a menționat că astăzi s-au acutizat brusc toate tendințele ce țin de competitivitate, atitudine agresivă, deoarece predomină tabloul individualist orientat spre sine, nu spre o altă persoană, nu spre perceperea altor oameni ca fiind asociate cu tine, ci înstrăinate.
”O altă persoană este un obstacol, în cel mai bun caz – un remediu. De aici apar manipulările. În general, copiii încă nu simt necesitatea de a-și folosi semenii în careva scopuri. Asta vine cu anii, odată cu conștientizarea necesității unei interacțiuni, –Aici relațiile-s mai categorice și mai dure. Copilul realizează acel model egocentric, care există în viața socială. În adolescență, copiii revizuiesc și normele pe care le-au aflat de la părinți, deoarece ei intră în viața nouă, independentă. De aceea confruntarea cu normele stabilite naște deseori metode sălbatice, inadecvate de interacțiune cu alți oameni”, spune E. Covaliova
Potrivit ei, își joacă rolul și caracteristica de vîrstă. Ea a fost prezentă mereu, însă și societatea, și sistemul educațional atenuau aceste momente. În prezent nu mai există așa ceva. Dar apare întrebarea firească – ce-i de făcut?
În opinia Elenei Covaliova, trebuie revizuite abordările din sistemul educațional, care au fost pierdute.
”Mulți pedagogi o cred inutilă, și lasă educația pe seama părinților, - crede doctorul în psihologie E.Covaliova. – Lipsește o abordare unică a educării copilului din partea părinților și a școlii. Mulți copii însușesc modelul comportamental al părinților, printre care există și din cei care comit greșeli în educație. De aceea autoritatea adevărată a părinților este înlocuită cu una falsă – intimidarea, mituirea, alte acțiuni manipulative în raport cu copiii. Ele provoacă atitudinea similară față de semeni. În această situație nu trebuie să căutăm vinovatul, trebuie să decidem ce-i de făcut”, consideră doctorul în psihologie.
Elena Covaliova spune că în cadrul cursurilor de perfecționare, la pregătirea specialiștilor-masteranzi acestora li se arată cum trebuie să interacționeze cu copiii pentru a nu da exemple de agresiune, nerăbdare și intoleranță.
”În prezent lucrez la o carte privind perfecționarea măiestriei pedagogului, în care am inclus noțiuni ca ”tactul pedagogic”, un loc aparte îl ocupă termenul ”empatie”, – a menționat doctorul în psihologie Covaliova. – Pedagogul trebuie să dezvolte această caracteristică în sine și în elevii săi. Este și sarcina pedagogului în lucrul cu părinții, și sarcina înțelegerii profesionale a autodezvoltării. Empatia este compasiunea, înțelegerea altei persoane, abilitatea de a te pune în locul altuia. Anume ea va ajuta la depășirea problemelor pe care le observăm în prezent”, a subliniat doctorul în psihologie.
Adăuga comentariu