Potrivit ministrului interimar al Justiției, Fadei Nagacevschi, criza pandemică necesită și atragerea unor resurse financiare suplimentare pentru sistemul medical supraîncărcat, iar Guvernul în demisie „nu poate face practic nimic”.
În situația crizei politice și în lipsa unui Guvern cu atribuții plenare, „disciplina financiară se desfășoară conform regulii: ,,Guvernul în demisie administrează treburile curente”. Altfel spus, un Guvern în demisie nu poate face practic nimic. Unicul instrument disponibil pentru a putea reactiva statul în condițiile lipsei Guvernului este starea de urgență declarată de Parlament”, a scris Fadei Nagacevschi într-o postare pe Facebook.
Ministrul interimar al Justiției explică de ce anume așa stau lucrurile.
„De ce? Explic: prin instituirea stării de urgență, Parlamentul acordă un vot Guvernului chiar și în demisie să gestioneze pentru o perioadă scurtă, sub supraveghere parlamenară, cu control judecătoresc, prin intermediul CSE (Comisiei pentru Situații Excepționale – n.red.) situația în țară, adică să facă mai mult decît o simplă ,,administrare a treburilor publice”. De altfel, grație solicitării Președintelui RM către Guvern de a ne adresa Parlamentului pentru instituirea stării de urgență, considerăm că avem încrederea și a instituției prezidențiale”, a scris Fadei Nagacevschi.
Potrivit lui, „altă alternativă nu este, odată ce din cauza conflictelor instituționale procedura de învestire a unui Guvern este blocată de mai bine de 3 luni, iar lupta cu pandemia necesită acțiuni suplimentare”.
„De altfel, starea de urgență poate fi utilizată conform Legii și în cazul existenței pericolului pentru ordinea constituțională și asta ar fi bine să cunoască toți cei ce se joacă cu Parlamentul. Sper să nu se ajungă la asta”, a adăugat Nagacevschi.
Ministrul interimar al Justiției a menționat că nu este „adept al măsurilor restrictive (lockdown) prin a) închiderea totală a economiei (cu excepția unor domenii ce concentrează excesiv cetățenii într-un spațiu relativ mic) și b) limitarea neargumentată a libertății de circulație pe timpul zilei (pot fi restrînse unele activități administrative, sociale pentru ca lumea să stea mai mult la aer și nu în spații închise)”.
În opinia sa, asemenea măsuri „afectează excesiv economia în condițiile lipsei resurselor disponibile pentru a interveni cu măsuri compensatorii, dar și efectele preventive nu sînt suficient de previzibile”, iar „neputînd fi asigurată respectarea adecvată a acestora se afectează credibilitatea structurilor de stat”.
Totodată, măsurile restrictive dure „au efecte adverse asupra sănătății populației (depresie, violența domestică, consum de alcool ș.a.). Asta ne-o demonstrează experiența de un an”, a mai notat Nagacevschi.
Ministerul interimar al Justiției a mai spus că prioritățile de acum ale Comisiei pentru Situații Excepționale trebuie să fie „a) Creșterea capacităților sistemului medical prin concentrarea cheltuielilor statului, în special asupra domeniului sănătății (pentru asigurarea cu tratament eficient al bolnavilor)”, „b) creșterea eforturilor RM în vederea asigurării RM cu vaccin pentru persoanele ce doresc să se vaccineze (prevenția). c) comunicarea publică adecvată și lupta cu fake news referitor la pandemie. d) intervenția cu măsuri restrictive bine chibzuite, cu compensare adecvată și cu argumentare previzibilă asupra beneficiilor în lupta cu pandemia, beneficii ce trebuie să fie net superioare riscurilor ce le implică”.
Din 1 aprilie 2021, în Republica Moldova este în vigoare regimul stării de urgență. Parlamentul a adoptat decizia pe 31 martie, la solicitarea Guvernului interimar, care a propus aplicarea acestei măsuri din cauza răspîndirii alarmante a noului coronavirus. Potrivit documentului adoptat, starea de urgență este introdusă pentru 60 de zile, din 1 aprilie pînă pe 30 mai.
Adăuga comentariu