Președintele ales insistă asupra unui nou concurs de selectare a procurorului general

Foto: es-pmr.com

Victor Surugiu

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) este gata să înainteze un candidat la funcția de procuror general, însă președintele ales, Igor Dodon, insistă asupra anunțării unui nou concurs și să-i fie transmise competențele de alegere a șefului instituției.

Luni, 21 noiembrie, a expirat termenul de verificare prealabilă a candidaților la postul de procuror general și de oferire lor a tuturor documentelor necesare. Săptămîna aceasta urmează a fi lansat concursul, care constă din cîteva etape.

Mulți experți cred că procedurile de concurs sînt desfășurate doar de ochii lumii, iar liderii majorității parlamentare cunosc demult numele noului procuror general. În condițiile cînd postul de șef al statului a revenit opoziției, pentru autorități este foarte important să mențină controlul asupra funcției-cheie în sistemul de drept.

Reprezentanții CSP și-au exprimat și înainte să finalizeze toate formalitățile legate de alegerea șefului instituției, pînă la finele 2016. Igor Dodon nu este de acord cu aceste planuri și insistă asupra respectării noilor reguli, fixate în Legea cu privire la procuratură, pentru care el este gata personal să participe la votarea pentru modificarea Constituției.

Cei șase pretendenți

Postul procurorului nr.1 este vacant din februarie 2016, cînd Corneliu Gurin a eliberat acest fotoliu și a demisionat. Schimbarea conducerii instituției a coincis cu adoptarea de către Parlament a Legii cu privire la procuratură, care va intra în vigoare la 1 august. Pînă la alegerea procurorului general, interimatul este exercitat de Eduard Harunjen.

CSP a anunțat organizarea concursului de selectare a candidatului la funcția de procuror general cu două luni în urmă – pe 22 septembrie. Potențialii candidați au o lună la dispoziție pentru pregătirea și depunerea pachetului de documente, inclusiv programul de dezvoltare strategică a procuraturii.

Pretendentul la funcția de conducere trebuie să fie cetățean al Moldovei, să cunoască limba de stat, să dețină o diplomă corespunzătoare de studii, să aibă cel puțin 10 ani de stagiu în domeniu dreptului, dintre care cel puțin cinci ani în calitate de procuror. La concurs sînt admiși candidați fără antecedente penale, care nu au făcut parte în ultimele 6 luni din componența CSP, precum și pe parcursul a trei ani nu au fost membri de partid și nu s-au ocupat cu activitatea politică.

Inițial, s-a creat impresia că în organele procuraturii nu sînt doritori de a ocupa această funcție înaltă. Practic, toți candidații și-au prezentat intențiile în ultima zi a termenului oferit pentru depunerea cererilor. Precum menționează surse din cadrul Procuraturii Generale, aproape toate numele pretendenților erau cunoscute: aceste candidaturi au fost discutate în repetate rînduri în culoarele instituției.

Pentru participarea la concurs s-au înregistrat actualul procuror general interimar Eduard Harunjen, adjuncții procurorului general Iurie Garaba și Igor Serbinov, procurorul Chișinăului, Igor Popa, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari și procurorul sectorului Centru al capitalei, Ruslan Cașu.

Președintele sau parlamentul?

Despre faptul că lista candidaților va fi una impunătoare a vorbit în repetate rînduri președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru. În cadrul audierilor parlamentare pe tema reformei justiției, el și-a exprimat încrederea că concursul va avea loc. „Este necesar ca concursul deschis să se prelungească cît mai mult. Acest lucru va permite selectarea celui mai bun candidat, pe care îl vom propune organelor competente pentru aprobarea în funcția de procuror general”, a declarat Roșioru.

Totuși, actualul concurs se deosebește de cel precedent, organizat în 2013, după demisia lui Valeriu Zubco în legătură cu tăinuirea informației privind omorul de la vînătoarea în Rezervația „Pădurea Domnească”. Atunci, la comisia de concurs au parvenit cererile din partea ex-miniștrilor apărării și justiției, fostului viceministru de interne, avocați, foști și actuali procurori.

De data aceasta, lista candidaților este limitată doar de reprezentanții procuraturii. Toți pretendenții au fost admiși la concurs, fiind recunoscuți drept potriviți de a ocupa funcția de procuror general. Pe parcursul ultimei luni ei au trebuit să fie supuși unui examen medical și să treacă testul cu detectorul de minciuni, precum și o convorbire la CSP. Dosarele lor au fost analizate în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor și al Serviciului de Informații și Securitate.

Acum urmează să înceapă concursul propriu-zis, care include cîteva etape și se încheie cu alegerea celui mai bun candidat. Totodată, Consiliul Superior al Procurorilor, se pare, nu s-a clarificat după ce reguli urmează a fi desemnat șeful instituției în cadrul acestui concurs.

Noua lege privind procuratura spune că pretendentul la funcția de conducere trebuie selectat de SCP, dar nu spicherul parlamentului, cum era anterior. Apoi candidatul este propus spre aprobare președintelui țării. Procurorul general este numit pe 7 ani, fără dreptul de prelungire a mandatului. Însă Parlamentul încă nu a introdus modificările corespunzătoare în Constituție, fără de care noile reguli de desemnare a procurorului general nu pot fi schimbate.

De aceea, în rezultatul actualului concurs, procurorul ar putea fi numit de parlament, așa cum este scris în Constituție și în legea care nu mai este în vigoare. În acest sens, la adresa autorităților au răsunat numeroase acuzații privind graba intenționată și dorința de a numi procurorul general conform vechilor reguli, pentru a-l priva pe șeful statului de această competență și de a asigura loialitatea șefului instituției de drept.

Concurs de ochii lumii

Totodată, mulți politicieni și experți sînt convinși că concursul public se desfășoară formal, iar liderii majorității parlamentare deja cunosc numele noului procuror general. În condițiile în care postul de șef al statului a revenit reprezentantului opoziției, pentru autorități este extrem de important să mențină controlul asupra funcției-cheie din sistemul judiciar.

În acest sens, cel mai frecvent este menționat numele actualului procuror general interimar, Eduard Harunjen. Asupra candidaturii lui a indicat, în cadrul unei recente conferințe de presă, și ex-candidatul la postul de președinte, liderul partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Maia Sandu. Potrivit ei, deși concursul pentru suplinirea funcției de procuror general continuă, în cercurile puterii deja a fost stabilit că CSP va propune spre apropare această candidatură.

„Cunosc acest lucru din cîteva surse, a declarat Sandu. Politicienii corupți nu doresc să-și taie creanga pe care stau. O asemenea persoană ca Harunjen, a cărui reputație nu este impecabilă, nu trebuie să devină șef al acestei instituții. Este o mimare a concursului. Autoritatea Consiliului Superior al Procurorilor este dubioasă, neîncrederea în această instituție împiedică participarea la concurs a oamenilor integri, independenți, adevărați profesioniști. Apare întrebarea, pot oare oamenii care au contribuit la consolidarea acestui sistem corupt să-l lichideze?”

Ex-procurorul Chișinăului Ion Diacov consideră concursul pentru funcția de procuror general drept un „cinism public” și „prostire”. El a atras atenția asupra faptului că niciun fost procuror, care era cunoscut ca un profesionist, un specialist cinstit și integru, nu a dorit să participe la acest spectacol.

„Procurorul general deja e stabilit. Ceilalți cinci au fost impuși să joace rolul de saltimbanc în așa-zisul concurs. Prostirea și neglijarea publică a societății. De aici putem trage concluzia cum vor decurge lucrurile la noi în următorii ani. Să nu dea Dumnezeu să fii judecat … de ei”, a scris Diacov pe rețelele de socializare.

„Voi vota pentru modificarea Constituției”

Pe acest fundal, nu e de mirare că una dintre primele intenții anunțate de către președintele ales, Igor Dodon, ține de modificarea Constituției și desfășurarea noului concurs de selectare a candidatului la funcția de procuror general. El insistă asupra transmiterii urgente a competențelor șefului statului de aprobare a candidaturii procurorului general.

„Noi trebuie să votăm în parlament pentru modificarea Constituției și să-i oferim acest drept președintelui. Eu am discutat această problemă cu spicherul și am ajuns la o înțelegere. Sper că în următoarele săptămîni această votare va avea loc. Voi merge la ședință și voi vota pentru modificarea Constituției. După aceasta va fi anunțat un nou concurs, pentru a alege un procuror general onest și integru”, a declarat Dodon.

Intențiile declarate de el pot fi realizate, deoarece în aprilie 2016 Curtea Constituțională a avizat proiectul Legii privind modificarea Constituției, de prevede schimbarea modului de alegere a procurorului general. Această încheiere este definitivă, irevocabilă și a intrat în vigoare în ziua adoptării.

„În condițiile contradicției dintre noua lege și Constituție, desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției de procuror general, într-adevăr, pare stupid, menționează unul dintre experții noștri. Pe de o parte, un șir de membri ai CSP nu au dreptul moral să selecteze și să propună candidatul, deoarece sînt implicați în scandaluri cu tentă politică. Totodată, acest concurs nu poate fi considerat transparent, el nu poate conduce la numirea în funcție a unui profesionist cu o reputație impecabilă, care nu are legătură cu actualul sistem de drept, care ar putea ridica activitatea procuraturii la un nou nivel, spori autoritatea procuraturilor în ochii populației, asigura o luptă eficientă împotriva corupției și implementarea reformelor”.